Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@emil-iliescuEI
Emil Iliescu
@emil-iliescu
Jurnal

Uneori...

Reflecții dintr-un fotoliu bătrân

1 min lectură·
Mediu
...uneori farul din inimă abia mai clipește femeile-corăbii ale vieții mele străbat Marea de Mijloc ca niște orologii aruncate în valuri câteva au lăsat la țărm amintirile ca un balast altele au eșuat cu carena indiferenței pe o stâncă de uitare celelalte nici măcar nu au plecat din portul dorințelor a fost furtună azi-noapte pe Marea de Mijloc un pescăruș a stins oglinda farului din inima mea aripile lui carbonizate mi-au crescut pe trupul de piatră devenind zbor femeile-corăbii ale vieții mele au catargele întoarse siajul lor îmi lasă în suflet gustul de miere al cucutei ochii Gorgonei amăgirea lor uneori...
0113.430
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
101
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Emil Iliescu. “Uneori....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emil-iliescu/jurnal/13898498/uneori

Comentarii (11)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@teodor-dumeTDTeodor Dume✓
da, uneori uităm să fim...

*un pescăruș a stins oglinda farului din inima mea
aripile lui carbonizate au crescut pe trupul meu de piatră
devenind zbor*

am citit cu plăcere

multă stimă,
teodor dume,
0
@emil-iliescuEIEmil Iliescu✓
D-le Dume, uneori, melancolia altor vremi respiră peste cuvintele noastre, obligându-le să ne doară...
Cu prietenie, Emil Iliescu
0
@doru-emanuel-iconarDIDoru Emanuel Iconar✓
O poveste, emoționantă prin simplitate, a iubirilor care v-au găsit sau nu, a celor care au lăsat urme sau au constituit doar „balastul” unei zile. Oricare și oricum s-au sfârșit:

„siajul lor lasă peste sufletul
gustul de miere al cucutei ”

Am reținut, ca fiind deosebit, versul:

“un pescăruș a stins oglinda farului din inimă”


Doruleț
0
@emil-iliescuEIEmil Iliescu✓
Doruleț, și peste valurile mării( sau oceanului) din inima ta vor pluti caravelele-femei și vor lăsa prin porturi mireasma multor întrebări fără răspuns...
Cu prietenie, Emil Iliescu
0
@nache-mamier-angelaNANache Mamier Angela✓
la ora boilanturilor viata si moartea devin poezii care ne strâng inima si sufletul caci reunesc mari adevaruri care constituie miracolul de a fi
aceasta sinceritate este suficienta pentru a nu fi prea atenti la unele stângacii de stil,tendinta de a fi prea explicit
dar fiind un text \"personal\" nu avem nimic de zis
ar fi câteva cuvinte de scos pentru a salva un text bun
0
@emil-iliescuEIEmil Iliescu✓
Angela, poezia este un teritoriu în care mă rătăcesc deseori. De aceea, îl evit...Dar, uneori...
Ai dreptate, unele cuvinte sunt de prisos, dar, când vorbești despre dragoste, nicio literă nu ți se pare a fi în plus...
Cu prietenie, Emil Iliescu
0
@magdalena-daleMDMagdalena Dale✓
Uneori farul din inimă chiar dacă abia mai clipește nu vrea să se stingă oricât ar fi de zdruncinat de furtunile de pe mare, ocean. Poate din corăbiile pline de vise au rămas doar scânduri plutitoare, dar poate nici nu-i trebuie mai mult unui vis ca să se înalțe.
Mi-a plăcut și aranjarea versurilor. Parcă sunt valuri. Întâi unul deabia se vede, apoi cresc unul din celălalt ca în final să se stingă și să se mute pe hârtie. Așa văd eu valurile amintirilor...
Uneori, târziu în noapte și pe Marea mea de Mijloc este furtună, apoi se linistește, dar eu știu că acolo în adânc ea nu este niciodată liniștită și ascunde în ea tot tumultul vieții.
Da, uneori dar parcă tot mai des!
0
@magdalena-daleMDMagdalena Dale✓
Îmi permit să revin. În primul rând îmi cer scuze că nu m-am iscălit sub comentariul anterior. În al doilea rând nu înțeleg de ce ați pus în paranteză (reflecții dintr-un fotoliu bătrân). Marea nu are vârstă! Bărcile o pot străbate oricând și este suficientă o adiere de vânt ca să se pornească furtuna amintirilor indiferent de vârstă. De când mă știu am strâns amintiri și uneori o mireasmă, o adiere le stârnește neașteptat. În noaptea asta corul greierilor este de vină...
Cum spuneam mai înainte uneori tot mai des...

Magdalena Dale
0
@atropa-belladonaABAtropa Belladona✓
Emile, imaginile m-au dus cu gandul la tablourile lui Ayvazovski, unul din pictorii mei preferati...
Semn ca mi-a placut,
C.

p.s. O parere subiectiva: parca prea des apar pronumele posesive \"meu\" si \"mele\"...
0
@emil-iliescuEIEmil Iliescu✓
D-nă Magdalena, fotoliul este bătrân, fiindcă ceas de ceas împrumută ceva din pulberea anilor ce se aștern - vrei, nu vrei - pe umerii celui cu care își împarte tainele nopții...
Așa este, corăbiile, deși azi plutesc în derivă, au lăsat cândva semnul siajului lor în inima mea. Important este ca nicio furtună să nu le arunce la mal, pentru totdeauna. Mulțumesc pentru interpretarea sensibilă și, mai ales, pentru modul în care ați sesizat( lucru pe care eu nu l-am urmărit prin aranjarea versurilor) caligrafia de valuri! Întotdeauna cititorul descoperă sensuri pe care cel ce scrie poate nici măcar nu le-a visat! Dar acesta este apanajul celui ce citește și cu ochii sufletului! Mulțumesc pentru trecere și semnul generos!
Cu prietenie, Emil Iliescu
0
@emil-iliescuEIEmil Iliescu✓
Carmen, comparația ta m-a făcut curios să descopăr acest pictor! Cât despre \"posesivul\" ce apare frecvent, este o latură proprie nouă, bărbaților, de a considera că ceea ce a fost al nostru, rămâne doar al nostru( cât de iluzoriu și fals, însă!).
Cu prietenie, Emil Iliescu
0