Ella Poenaru

De cât timp e nevoie să te îndrăgostești la modul absolut de o persoană pe care o vezi pentru prima oară genul ăla de senzație care îți paralizează temporar sistemul muscular îți stimulează

scot pietre ascuțite din groapa săpată cu unghii înroșite unghiile mele coji de ouă de Paște le arunc în sus rând pe rând strigând mă iubește zvâr! nu mă iubește zvâr! mă iubește

Jucăm la ruleta rusească iubirea ca unicul glonț și tot învârtim butoiașul cu mâini tremurânde poate că nici de data aceasta n-o să ne nimerească răsuflăm ușurați după ce a făcut un tur

Ochii - o pereche de oglinzi perfect șlefuite înghițind infinituri rugăciunea obrajilor trași în tăcere de marmură – chipul oval pur se odihnește pe palme lipite cuminți... sprâncenele pleacă-n

O să-mi vopsesc părul verde și unghiile negre să nu mă întrebi de ce mi-au crescut dinții așa lungi și urechile ascuțite ca de elf. Cum nu pot să te îndrăgostesc de mine o să te amuz

trasez cu compasul un cerc perfect mă așez în centru și privesc împrejur cu aceeași uimire cu care un papagal se privește în oglinda rotundă din colivie cu același sentiment de

Orașul acesta mă soarbe încet ca pe un Martini sec fără gheață viața mi-a devenit din ce în ce mai îngustă mă strânge la umeri și la poale ochii mi s-au umplut de aburii serii orice sfat e

M-au asaltat amintirile aruncă în mine săgeți ascuțite din morminte în care nu mă mai pot întoarce să mă apăr de larvele atâtor greșeli trecute... Deasupra dau muguri inutile păreri de

A fost iar cutremur în Vrancea, a cincea zi la rând, unda de șoc s-a resimțit și la București... se pare că doua plăci tectonice s-au ciocnit într-un disperat eseu pentru prioritate sau, în

nostradamus pescuiește în baltă pentru a enșpea oară fără permis de scafandru eclipsa de lună îl mustră tandru tritoni translucizi clănțănesc indeciși a revoltă un amfibiu de gen fluid depune

Foamea cea de toate zilele s-a înstăpânit în oglinzi venele-s goale de visuri amanetate doar satiri inițiați în asceza iadului răsucesc gânduri fierbinți în foi de tornade setea hulpavă

Am mâna și ochiul format, pot să afirm fără să mă laud, nimeresc drept în inimă sau în cap de la orice distanță rezonabilă, pe timp de război sau de pace, în orele de studiu, dar și în

și-a întins falangele roase ca trei puncte de suspensie gura o pungă de praf scuturată și strânsă cu nodul zâmbetului strâmb limba, burete uscat răzuia vălul moale de trecerea vorbelor de pe

măștile ne desfac fețe fețe avem nasuri de plasture și ochi de egrete hăituite constant în bătaia puștii frica ia prizonieri voluntari rechiziționează sentimente am primit iubirea pe

* două bărci roșii alunecând pe mare - râsul gheișei * petale de crin risipite pe apă - fată pe gânduri * în vechiul dulap rochia de mireasă - cireș înflorit.

Începe ziua de luni altfel ia o gură de zori pură lasă-te de cafea și de aceleași povești fumate de mâine m-apuc de... orice renunță la planul de petrecere a eternității în anonimat fă un

Hai să discutăm despre noi, iubi, hai să vorbim despre sex dacă vrei despre figuri, eschivări și poziții incerte despre întorsul cu fața la perete despre boxerii tăi cu mirosul altei femei

//toate întrebările mele la care lumea nu a găsit încă răspuns// din copaci au crescut degete zgârie pleoapele cerului orb oare câte stoluri de păsări rătăcite scutură o furtună în

prietenii vin și pleacă tu stai acasă îți pui centurile de siguranță peste o existență precară destinul ne joacă pe o tablă de șah cu 64 de câmpuri negre imunizarea de turmă nu