Grădina părăsită

Primăvara Sub avalanșa vieții, năuc dă-n muguri timpul Soare Din mugurul Luminii, mereu, alți zori de zi... Fragilitate Petale de zăpadă sub talpa Primăverii... Eden Grădina părăsită mai dă o dată-n floare... Liniște Ce lin, pe unda mării, plutește-un gând albastru! Apus Scălda târziul clipei în zori de nostalgii... *** Dragoste Și zborul se umplu de-un cântec între păsări… Întoarcere Un stol de rândunele aduse zări aproape Timp O clipă… dar ce plină-i de viața lumii-ntregi! Clepsidra Pe bobul de secundă apasă, încă, Timpul… Trezire Și azi e-ntâia oară când zorii-mi bat la geam Emoție Scălda cu roua ei, discret, floarea privirii… Mic poem Istoria petalei zburând spre-altă livadă… *** Efemer În leagănul speranței, acum născut, trecutul... Curcubeu Paletă nevăzută de-un spectru de culori... Îndrăgostiți Semnând, aprins, cu roșu, un nou tratat de pace... Interior Atâtea uși, câți oameni, spre-a fi cu Dumnezeu... Primăvara Supremul argument al trecerii-n ființă... Poezia Renaște-n suflet visul nicicând de om visat... Cuvânt Prin florile tăcerii-și împrăștie parfumul... *** După furtună Culorile tăcerii se prind în curcubeu... Apus Bobocul purpuriu al florii din amiază Luna Din umbră, creionează cărarea spre lumină... Cameră obscură Un om, și încă unul... pe Chipul din retină Copil Din tainice răspunsuri se naște ea, mirarea Păpușa Pe buzele fetiței un cânt străvechi, de mamă Zestre Averea Primăverii se-mparte între flori *** Muzică Fărâme dintr-un Cântec cu-atât de vii ecouri... Viață Se frânse Timpu-n clipe... spre-a fi, de toți, trăit Existență Caietul plin de gânduri, la ultimul rând... alb Îndepărtare Când ochii tac, tăcerea deja e prea adâncă... Dorul Dădea, din sine însuși, valoare amintirii... Clipe Pe-un lung fir de nisip, înșiră perle, timpul... Dragostea De-ar fi să aibă margini, ar sta cu toți pe mal ***