Pierderi

În anul acela terminam armata. În anul acela pierdeam și eu iluzii. Oh, anii optzeci...

cel puțin acum le-ai regăsit?

mmm,... probabil că dacă \"am ajuns\" să postez pe poezie.ro înseamnă că m-or fi regăsit ele pe mine...

rătăcind iluziile în spațiul urban
doamne, cum mi se mai întâmplă și mie.....
un joc drăguț, o stare de spirit, dar cam atât

e un peron în fiecare suflet
prin fiecare vis trece un tren
trecând mă văd pe mine însumi
și îmi dedic acest umil catren

Cu drag,

Nu mi-am pierdut sufletul; ba chiar vreau să te asigur că e imposibil acest lucru căci e plin de poezie mare și adevărată, de la Homer încoace.
Ce am pierdut în deceniul opt al secolului trecut erau iluziie pe care cum spuneam le-am declarat nule.
Mai nou, mi-am piedut și speranța(numai una din cele patru virtuți creștine, dar mi-au rămas intacte, credința, mila și răbdarea.

Mersi de lectură și catren
Cu prietenie,
Elena

Iluziile sunt ale noastre. Pe unele le pierdem, pe altele le nascocim si asta datorita sperantei.
Mi-a placut abordarea.

O singura observatie: alaturarea \"vreo\" si \"citeva\" mi se pare neinspirata. In rest mi-a placut poezia, sau mai degraba, cum spunea Codrina, abordarea.
Cu stima,
Anton

Nana(americana)așteaptă sugestii concrete de la Nanu(romanu\')în vederea îmbunătățirii anunțului de Pierderi.

Tuturor trecătorilor care mai văd pagina asta:
Pe acestă cale vă invit să nu ezitați a-mi lăsa \"vreo cîteva\" propuneri în același sens.
Nu cred că avem ce pierde!

Dau aici un aconto de mulțumiri,
Autoarea

era numai reflectarea de o clipă a unui suflet într-un geam de tren: același suflet trece, același suflet rămâne... (pantha rei).
Nu am vrut \"să te las fără suflet\" (\"parol, să te-ngrop, mamițo!\" - asta ca să mă răzbun pentru \"mamă\").

Cu drag,

nu-ți face probleme, pe mine mă amuză poezia și mai ales agonia celor ce o caută.
Mai nou l-am depășit pe Heraclit, am săpat mai adînc și am dat de Lao Tzu.In taodism(daoism) același principiu e reprezentat printr-um semn ce indică mișcarea înainte, calea, devenirea.

(Ador caligrafia chineză, e mai ceva ca alfabetul grec sau ebraic!)

Așa văd și agonia noastră de aici ca pe o strădanie de a ne face drum propriu în artă, că de amor propriu nu cred că e cineva pe site, doar ca să se afle în trebă.
Dacă e,însă, se va plictisi repede și retrage spre alte preocupări mai răsplătitoare.

Apropo, în poza de pe pagina ta ești tu sau Eminescu în tinerețe?
Întreb și eu ca americanii, știi tu întrebări personale...
Un gînd bun,
mamma leone

iluzia e nula,
asta-i adevarat,
dar imi pari credula,
degeaba ai sperat!

întors de la cules de cireșe,
Andrei
a visat-o pe mama
pădurii
cu nurii
cît epigrama.

E o iluzie sa crezi ca le poti pierde suratele... dar ce e o minciuna in plus daca e spusa cu atat farmec :)

de trei feluri
de buzunar,
de sertar,
de amnar.

Azrail, dacă-l prinzi pe Nanu(Anton)ia-l de gulerul de la palton și adu-l aici cu propunerea neonorată la părerea etalată.
Merci