În luna lui Brumărel ei degustă-un tulburel

Umblă zvonul prin cartier
că Genu-i la atelier,
eu zic, must și bericică,
acolo e nea Mitică.

Epigrama-i belalie
o schimbă pe-o fudulie
Sorin,sătul de fetițe
se înfruptă din momițe.

Cînd vorbim despre gust
parcă tot mai bun i-un must
Dan Norică zace-n cramă
la o porție de pastramă.

Dan Norică zace-n cramă
la o porție de pastramă.
(Elena Malec)

Că Norică zace-n cramă
Parcă nu-i așa o dramă
Însă-ar fi motiv de haz
Dacă-ar zace și-ar fi treaz.

Din răspunsul lui pripit
văd de tulburel-i turtit
căci când zic că zace-n cramă
zace, vezi la epigramă.

Dacă vizitează crama
Un poet ce s-amețește,
Mintea lui atunci sclipește
Și mai bună-i epigrama.

Când ești beat și făcut praf
și de struguri și de prună
epigrama merge strună
dar îi zice epitaf.

Dacă vizitează crama
Un poet ce s-amețește,
Mintea lui atunci sclipește
Și mai bună-i epigrama.
(Milos Petru)


Cine intră-n mustărie
pierde cheful să mai scrie,
după mici și băuturi
se dedă la-njurături.

Cine intră-n mustărie
pierde cheful de-a mai scrie,
după mici și băuturi
se dedă la-njurături.
Elena Malec

În cramă am fost mort de beat,
N-am înjurat, n-am zis nici pâs
Și totuși mintea a creat,
Când te citesc eu mor de râs.