Poezie
Căldură furată
din ciclul: ,,Circul de nebuni\"
1 min lectură·
Mediu
M-ai chemat să-mi vorbești despre Akita
și despre Tatsuko, prințesa dragon.
Oare ce spuneau pereții vegetali
despre lumina din noi?
Strâng între pleoape ziua aceea,
îngustă lamă albastră,
cascada unor emoții și sincerități de moment.
Fierbinte amprentă, obrazul,
în tălpile unse cu mir.
Mâinile ni se împerecheau
la bordul unui cer de noapte.
Drumul - și el se-arcuia
sub un fado, înspre septembrie...
Mi-e frig:
frisonul dintre dinții mei încleștați,
Verdele mentă și verdele olive
zboară în cercuri, luate de vânt.
Căldura ta,
o pradă în calea altei vânători.
034.773
0
însă oricum aș da-o, repetarea albastrului nu pică bine. și asta pentru cî prima inagina care include această culoare este puternică și curată, a doua diluând, mai ales că este și clișeistică - noaptea albastră. mai mult, repetarea albastrului fură din efectul dorit cu repetarea verdelui.
astfel, sugestia mea ar fi schimbarea, dacă se consideră oportună, nopții albastre sau măcar a albastrului nopții, cu altceva.