ELEla Victoria Luca
Verificat@ela-victoria-luca
Paris - București
„<i>”Mais le beau peut-il être triste? La beauté a-t-elle partie liée avec l’éphémère et donc avec le deuil? Ou bien le bel objet est-il celui qui revient inlassablement après les destructions et les guerres ...”</i> - Julia Kristeva”
Născută la 27 septembrie 1969, în Constanța. Debut literar în revista liceului cu poezii. Din 1997, publică eseuri și articole în reviste de specialitate, ca autor și traducător ("Psihanaliza", București; "Le Carnet Psy", Paris; "Novos olhares sobre a Gestaçao e a Criança até os 3 anos", Lisabona). - Volume de…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Colecțiile lui Ela Victoria Luca
Cronologie
ești ceasul umbrei. arăți singurătatea. aceea albă din care se duc clipele. în altă umbră. așa se nasc orașele. acolo unde oamneii beau în loc de apă Timp.
ela
ela
Pe textul:
„Nevoia de exercițiu lin" de Florin Andor
0 suflu
ContextM-am gândit că am năucit atâția oameni cu comentariile mele pline de typos-uri, că măcar să mă chinui și eu să le adun - măcar o parte din ele - și să compun o poezie. Bine ă nu mi-am propus una cu 5 strofe sau o proză scurtă. ;))
Știu că e inteligibil. Și mai știu că îmi va fi dor să scriu cu typos-uri, dar vouă sper că nu. Oricum, văd că deja fac din ce în ce mai puține, deci experimentul a avut măcar acest succes. Gracias.
Ela
Știu că e inteligibil. Și mai știu că îmi va fi dor să scriu cu typos-uri, dar vouă sper că nu. Oricum, văd că deja fac din ce în ce mai puține, deci experimentul a avut măcar acest succes. Gracias.
Ela
Pe textul:
„litere inversate" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextfire de alb ame
ind negrul
cântă în amforă
o inimă fără margini
timpul se-oprește
un timp pe o plajă
unde femeia
își descoperă
umbra
Mulțumesc, imaginea este deosebit de grăitoare. Și mă bucur că nu conține nici o erată. E în acord cu poezia.
Ela
ind negrul
cântă în amforă
o inimă fără margini
timpul se-oprește
un timp pe o plajă
unde femeia
își descoperă
umbra
Mulțumesc, imaginea este deosebit de grăitoare. Și mă bucur că nu conține nici o erată. E în acord cu poezia.
Ela
Pe textul:
„litere inversate" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextmodelez în ghips un genunchi dedalic, îl vopsesc cu bleu-ciel în fiece miază-zi, spre a face nemișcarea înalt mișcătoare. tu versuri, eu doar încercări de a fi.
Ela
Ela
Pe textul:
„orizontul tău e oranj" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextEi, da, la orice mă așteptam dar la o contră-typos nu. Eui, va trebui să îmi bag bine mințile în cap - scuze, să bat bine cu degețelele pe taste - ca să poți contra Bodogănele oricum aș scrie eu. Mulțam fain, mi-a prins bine lecția.
Ela
Ela
Pe textul:
„litere inversate" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextDesfirați în fascicule de noi, în spații de lumini, nuanțe de suflet fără de care nimic nu ne-ar da sens ori mișcare în timp, ne așezăm uneori în oglinzi perpendiculare pentru a ne regăsi pe axele acelea ale lumii, singurul reper al fiindului nostru.
Răzvan, când îmi vei permite să spun mai mult despre tehnica poeziilor tale, o voi face. Acum rămân în spațiul ideatic.
Un sigur gând acum: te rog scrie drept motto versurile lui Nichita.
Ela
Răzvan, când îmi vei permite să spun mai mult despre tehnica poeziilor tale, o voi face. Acum rămân în spațiul ideatic.
Un sigur gând acum: te rog scrie drept motto versurile lui Nichita.
Ela
Pe textul:
„Launtric feliat in entitati,in straturi,in euri" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextPromit. Și tu ai văzut că îmi țin întotdeauna promisiunile. Promit că nu voi sfârși poveștile, cu aceste peregrinări printre închipuiri, promit să am - și am- o cană de lut și că, atunci când va fi să fie, dacă va fi să fie, închipuirea va avea cumva și un chip real. Până atunci, doar jocul apelor spiritului prin căutări în spațiu-timp și viață-moarte. Și mulțumesc, deosebit, mi-ai citit povestea de parcă ai scris-o în tine agale, agale.
Ela
Ela
Pe textul:
„Se făcea că eram ie" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextRemarc:
\"senzual ca un melc
într-o cochilie de împrumut
bucurie îndoliată răsucită
în carnea mea în oasele mele DORUL\"
Ar fi fost îndeajuns dorul fără majuscule, doar italice eventual.
Tresar în mine umbrele de fluture, îmi plac aceste prelungiri de imagini din interferența peisajelor, între griuri abia vizibile, prin plecări din cuvânt spre peisaj interior a-verbal, pictural. Îmi place îndeosebi finalul, îmi amintește de Julia Kristeva, cred că a fost tradusă și în Spania. \"Soleil noir\". E alt text care azi îmi amintește de ea...
\"petecul de soare uitat mereu
în colțul gurii
poartă acum un fluture
de umbră\"
Aș lăsa un fluture de lumină, mă tem de un singur lucru, că e joi și... joia mor fluturii...
Ela
\"senzual ca un melc
într-o cochilie de împrumut
bucurie îndoliată răsucită
în carnea mea în oasele mele DORUL\"
Ar fi fost îndeajuns dorul fără majuscule, doar italice eventual.
Tresar în mine umbrele de fluture, îmi plac aceste prelungiri de imagini din interferența peisajelor, între griuri abia vizibile, prin plecări din cuvânt spre peisaj interior a-verbal, pictural. Îmi place îndeosebi finalul, îmi amintește de Julia Kristeva, cred că a fost tradusă și în Spania. \"Soleil noir\". E alt text care azi îmi amintește de ea...
\"petecul de soare uitat mereu
în colțul gurii
poartă acum un fluture
de umbră\"
Aș lăsa un fluture de lumină, mă tem de un singur lucru, că e joi și... joia mor fluturii...
Ela
Pe textul:
„fluture de umbra" de Nuta Craciun
0 suflu
Contextși alte greșeli de editare (necesar a fi scris cu diacritice):
\"speram ca-ai\"
\"mie dor de tine\"
Simplist și neglijent. Atmosfera s-ar simți dacă fiecare cuvânt ar avea o rezonanță interioară.
Mi-a rămas ceva din acest text: \"acum sărut o cruce/nu pe tine\".
Succes și respect scriiturii.
Ela
\"speram ca-ai\"
\"mie dor de tine\"
Simplist și neglijent. Atmosfera s-ar simți dacă fiecare cuvânt ar avea o rezonanță interioară.
Mi-a rămas ceva din acest text: \"acum sărut o cruce/nu pe tine\".
Succes și respect scriiturii.
Ela
Pe textul:
„Nu mai esti" de Alexa Dumi
0 suflu
ContextNancy, atmosfera este cu țurțuri acum, acolo mai sus e vară. Nu știu de ce. Dar poate dacă scriu în viteză, un typos îți va răspunde. Anul ăsta, desigur.
Carmen, știu, e un zâmbet de la semenul meu. Îl re-dau.
Adina, acum firesc ar fi să iau erata ta și să o scriu aici cu diacritice. Ofela. Nu pot face asta acum nici să se supere lebăda.
Florinule: e bun sfatu\' dacă-l iei/dar trăiesc și printre ei/și crede-mă pe cuvânt/fără să vreau chiar sunt. Mulțam, m-am auto-vindecat de typosuri, sper. Dacă nu, e iremediabil fenomenul.
Alin, offtopic-ela se spune după Iași, Virtualia știe de ce. De aceea, tastele mele stau bine, cumințele, degetele însă bat cu o viteză de ies literele anapoda. De astă dată mi-am dat singură peste ele.
Ela
Carmen, știu, e un zâmbet de la semenul meu. Îl re-dau.
Adina, acum firesc ar fi să iau erata ta și să o scriu aici cu diacritice. Ofela. Nu pot face asta acum nici să se supere lebăda.
Florinule: e bun sfatu\' dacă-l iei/dar trăiesc și printre ei/și crede-mă pe cuvânt/fără să vreau chiar sunt. Mulțam, m-am auto-vindecat de typosuri, sper. Dacă nu, e iremediabil fenomenul.
Alin, offtopic-ela se spune după Iași, Virtualia știe de ce. De aceea, tastele mele stau bine, cumințele, degetele însă bat cu o viteză de ies literele anapoda. De astă dată mi-am dat singură peste ele.
Ela
Pe textul:
„litere inversate" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contexteu sunt punctul care se dorește
într-un infinit rotund
nici o linie
decât o nesfârșită
maree de puncte
ca nisște ochi imenși
de Timp
Eu cea care vede cumva doar punctul.
Ela
într-un infinit rotund
nici o linie
decât o nesfârșită
maree de puncte
ca nisște ochi imenși
de Timp
Eu cea care vede cumva doar punctul.
Ela
Pe textul:
„Întâlnire la infinit" de carmen mihaela visalon
0 suflu
Context\"niciodată n-am văzut marea iarna. e încă un vis. mi-am imaginat mereu că voi merge la mare în iarna în care voi ști că mor. dacă mă chemai acum aș fi mers călcând pe firul unei predestinări. ar fi fost ca și cum m-ai fi chemat în moarte. aș fi fost de o fericire ciudată și deplină ca un tuberculos care în ultimele clipe începe să respire dintr-odată foarte ușor.\"
Aș fi vrut să îți spun că iarna marea e o splendoare, marea aceea a mea, dar am tăcut, fiindcă tu aștepți iarna morții, de aceea, crede-mă, ai încă mult, mult de așteptat. de aceea, uite cumva marea, acolo unde este nașterea mea.
![\"Image](\"http://i7.photobucket.com/albums/y263/daniela_luca/mareaiarna.jpg\")
Curând ți-o voi scrie în versuri. Și în anul acela voi fi.
Ela
Aș fi vrut să îți spun că iarna marea e o splendoare, marea aceea a mea, dar am tăcut, fiindcă tu aștepți iarna morții, de aceea, crede-mă, ai încă mult, mult de așteptat. de aceea, uite cumva marea, acolo unde este nașterea mea.
Curând ți-o voi scrie în versuri. Și în anul acela voi fi.
Ela
Pe textul:
„azi nu a plouat" de ioana negoescu
0 suflu
ContextMagdalena, atingerea norilor violet ne lasă uneori departe de lumesc și totodată ne apropie de l, pentru a-l cuprinde și a ne regăsi. Mulțumesc, de multe ori văd în haiku o cale pentru a ieși la plimbare cu lumina.
Ea îți scria despre neputință, tu o iubeai de departe, jucați șah pe marginea timpului, numărând kilometri pe frunzele de palmieri, fiecare la un capăt de lume, cu altți ani ai nașterii, prea îndepărtați pentru a exista vreodată un loc, un timp pentru altă poveste.
Și uite, cam așa ar fi o ie, desigur nu cea mai frumoasă care ar putea fi, cel puțin nu cea pe care mi-o închipui eu în povestea mea.
![\"Image](\"http://i7.photobucket.com/albums/y263/daniela_luca/ie.jpg\")
Ela
Ea îți scria despre neputință, tu o iubeai de departe, jucați șah pe marginea timpului, numărând kilometri pe frunzele de palmieri, fiecare la un capăt de lume, cu altți ani ai nașterii, prea îndepărtați pentru a exista vreodată un loc, un timp pentru altă poveste.
Și uite, cam așa ar fi o ie, desigur nu cea mai frumoasă care ar putea fi, cel puțin nu cea pe care mi-o închipui eu în povestea mea.
Ela
Pe textul:
„Equilibrium" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextOchii ploii privesc spre oriunde, în singurătatea oricui. De aceea încă ai izvorâre de curcubee în ochi. Adu-ți aminte cum te întrebau cuvintele cândva: cum de tu ne poți trăi atât de intens? Mulțumesc pentru auriu.
Ela
Ela
Pe textul:
„Equilibrium" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextȘtii, era o poevestioară cu o mierlă care se îndrăgostise de un trandafir și i-a cântat cel mai frumos cântec, în timp ce murea înțepânu-se în spinii lui. Cântecul ei a rămas pentru ca florile să poată trăi mai departe. De aceea poveștile noastre nu știm unde încep de fapt și unde se vor termina, dacă va fi vreodată vreun sfârșit. Mulțumesc, mes roses a toi.
Dorin, think twice, over the black clouds there is always an incredible blue. Te vrăjește pentru tootdeauna. Mulțam pentru umbra lebedelor.
Ela
Dorin, think twice, over the black clouds there is always an incredible blue. Te vrăjește pentru tootdeauna. Mulțam pentru umbra lebedelor.
Ela
Pe textul:
„Se făcea că eram ie" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextCe bine răsune valea poemului în cuvinte-cerbi, călcători de anotpimuri, din care se nasc găsiri-regăsiri sub foșnet de suflete, iar \"noaptea mă crește a negăsire /în scorburi de nesomn să-mi ascundă privirea\". Iar zorii vin dinspre copacii cerului spre \"ochiul cel singur\", atingând mâinile cele de versuri dătătoare lumii.
\"tu aluneci și m-asculți doar un timp
prin grădini șerpuind a ispită\"
Ca o eliberare din \"zodii lunare\" și mereu amintirea din cuvinte-timp, în armonie de inimi.
Ela
\"tu aluneci și m-asculți doar un timp
prin grădini șerpuind a ispită\"
Ca o eliberare din \"zodii lunare\" și mereu amintirea din cuvinte-timp, în armonie de inimi.
Ela
Pe textul:
„Ispită temporală" de Maria Prochipiuc
0 suflu
ContextThais, bună noapte la poveste, nu pot renunța la ia din final. Așa se deapănă firul. De acolo a început, acolo se prinde. Mulțam fain de trecere, ești rar aici și orice revenire îmi aduce zâmbet.
Carmen, bună dimineața deja ar fi, mai las încă nopții poveștile ei, așa colindă cumva pasărea asta, prin tot felul de închipuiri. Să las ia pe umeraș aș dori, da. Tu ai prins în urma acului timpul.
Ela
Carmen, bună dimineața deja ar fi, mai las încă nopții poveștile ei, așa colindă cumva pasărea asta, prin tot felul de închipuiri. Să las ia pe umeraș aș dori, da. Tu ai prins în urma acului timpul.
Ela
Pe textul:
„Se făcea că eram ie" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contexterata la titlu comentariului anterior: promisiune.
chiar mă gândeam să îți propun ca titlu: promisiune de alb. sau cum dorești tu. \"dintre\" nu este la înălțimea poemului.
chiar mă gândeam să îți propun ca titlu: promisiune de alb. sau cum dorești tu. \"dintre\" nu este la înălțimea poemului.
Pe textul:
„O ultimă picătură de alb" de Daniel Puia-Dumitrescu
0 suflu
Context\"nouă ne-au îmbătrânit streșinile
ne plâng adormirile pe la colțuri
iar copiii cer de pomană plângând
sătui de-atâta cald și de pâine\"
Deosebit. Acest poem-rugă în care omul deja cerne din anotimpuri ridurile. În acre albul are nuanțe deja și cel ce încă mai speră își roagă Crăiasa, Mama Cerească să îi promită și în zilele terne, în sufletul său:
\"că nu-ți vei pierde tot albul
printre oamenii toți prea de gheață să știe\"
Tu, Poetule, tu crezi în Om și de aceea la ceas de târziu ianuarie încă poți cuvânta dinspre auriu de lume.
Păstrez în mine versurile sus citate, mi-au redat o anume culoare de care aproape-aproape uitasem: alb incandescent nelumesc. Nu îmi cere să ți-l descriu în cuvinte, cred că îl cunoști, cumva.
Ela
ne plâng adormirile pe la colțuri
iar copiii cer de pomană plângând
sătui de-atâta cald și de pâine\"
Deosebit. Acest poem-rugă în care omul deja cerne din anotimpuri ridurile. În acre albul are nuanțe deja și cel ce încă mai speră își roagă Crăiasa, Mama Cerească să îi promită și în zilele terne, în sufletul său:
\"că nu-ți vei pierde tot albul
printre oamenii toți prea de gheață să știe\"
Tu, Poetule, tu crezi în Om și de aceea la ceas de târziu ianuarie încă poți cuvânta dinspre auriu de lume.
Păstrez în mine versurile sus citate, mi-au redat o anume culoare de care aproape-aproape uitasem: alb incandescent nelumesc. Nu îmi cere să ți-l descriu în cuvinte, cred că îl cunoști, cumva.
Ela
Pe textul:
„O ultimă picătură de alb" de Daniel Puia-Dumitrescu
0 suflu
Context