Proză
memoria argilei
mosaique din lhasa - jurnal
2 min lectură·
Mediu
și ce importanță are acum că plec eu, darius? ce sens poți atribui în-departei tale atunci când ea nu poate fi declinată decât spre septembrie? am două conjugări imposibile: absența și tu. inventez un verb reflexiv până la naștere: eu mă absentez din tine, când tu te absentezi din noi. în fond e un joc al neclintirii. nu știu niciodată dacă mă vezi, dacă mă citești. cât despre dragoste, desparte-o tu în toate silabele, în toate segmentele semnificative. eu am de dus o valiză grea de vid, multe pagini în care scriu despre pater, o pădure de cruci și nicio altă iubire. cumva am lipsit anul acesta din tot. am deschis o singură ușă, la întâmplarea vântului. și s-a închis odată cu vântul. de aceea tu, darius, mi-ai rămas fără praguri, promisiuni sau memorii. tu ești absent în prezență, prezent în absență. nimic mai concret decât ridurile tale, decât argila din care a fost făcut un vapor pentru mine, pe care tu l-ai păstrat ancorat la țărmul Lhasa. eu am cumva memoria argilei, darius, ca un mormânt rotund în care se îngroapă delfinii. în cel mai ascuns golf, ne murim unul pe celălalt, sătui de salamadre. în fiecare din noi curge alt fluviu, ne murim când pământul nu mai are oameni de plâns. suntem ape vii și moarte, în aceeași făgăduință. nu știu cum este libertatea de a nu muri, eu îmi iau doar libertatea de a pleca întoarsă, cu firele palmelor în jurul tău, iubindu-te frenetic, așa, pentru a mă îndepărta tot mai greu, ca un nor de pământ. timp după timp, vei afla cum plecarea nu e decât o maree de blesteme, iar eu, supusă și adunată în tine, voi incanta blestemul iubirii: eu mă tu în absență.
084.315
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Proză
- Cuvinte
- 290
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “memoria argilei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/proza/203388/memoria-argileiComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Mi-era dor, sa spun drept, de un text de-al Elei cu Darius... si uite ca ea, in infinita ei bunatate ma gratuleaza cu unul dintre cele alese. Mi se pare mie, sau e scris \"pe picior de plecare\"? Oricum, un discurs de nota zece la masterat, doctorat, majorat :-) ce-o fi el. Ela ne lasa aici sa savuram cate ceva din \"arta discursului\"... cursiv, elocvent, pe alocuri insinuant acesta (discursul) ne duce intr-o lume imateriala insa placuta organului acela dintre \"ochi si timpan\" (stiu ca o spun deja a doua oara, asta e). O lectura rafinata, ceva asa, ca un fel de promisiune. Cel mai greu e sa promiti... dar Ela are ea un fel anume de a-si tine cuvantul, nu vi se pare?
Bobadil.
P.S.
Steaua mea este pentru ca, presupun, nu voi mai citi o vreme despre Darius si uite-asa ma simt ca Harun-al-Rasid si nu vreau inca sa te omor, e abia a treisutetreizecisidoua noapte :-)
Bobadil.
P.S.
Steaua mea este pentru ca, presupun, nu voi mai citi o vreme despre Darius si uite-asa ma simt ca Harun-al-Rasid si nu vreau inca sa te omor, e abia a treisutetreizecisidoua noapte :-)
0
“Asa cum omul de stiinta analizeaza cu minutioasa atentie fenomenele din natura, asa si noi crestinii ar trebui sa analizam cu si mai mare atentie fenomenele si lucrarile Harului lui Dumnezeu. Iata ce marturiseste unul din Parintii cei mari, adica Sfantul Ioan din Kronstat, despre fapta Sfintei Impartasiri: “Raman uimit inaintea maretiei si puterii de viata facatoare a impartasirii cu Sfintele Taine. O femeie varstnica, care scuipa sange si era atat de epuizata incat nu mai putea nici sa manance, a inceput sa se insanatoseasca din ziua in care am impartasit-o cu Sfintele Taine. O tanara care se afla deja in gura mortii a inceput sa se insanatoseasca, sa manance, sa bea si sa schimbe cateva cuvinte cu cei ai casei, incepand din ceasul in care a primit Sfanta Impartasanie: de unde pana atunci zacea chinuita de spasme in cea mai totala inconstienta, nemaiputand nici sa manance, nici sa bea de mai multe zile”. O, daca ar face fiecare preot asa precum Parintele Ioan din Kronstat, insemnandu-si cu atentia unui om de stiinta si cu dragostea unui om de rugaciune toate tainicele fapte ale Duhului Sfant pe care El le lucreaza vadit si cu putere prin Sfanta Impartasire a credinciosilor!”
“Proloagele de la Ohrida” – de Sfantul Nicolae Velimirovici – vol. I – pag. 722
“Proloagele de la Ohrida” – de Sfantul Nicolae Velimirovici – vol. I – pag. 722
0
\"vei afla cum plecarea nu e decât o maree de blesteme, iar eu, supusă și adunată în tine, voi incanta blestemul iubirii: eu mă tu în absență.\"
doar o conjugare imposibila
si da, bobadile, ela cu darius al ei, cu tristetile, cu mortile, cu rasucirile, cu absentele, merita toate stelele.
pentru sinceritatea si durerea mesajului si pentru delicatetea cu care il transmite.
doar o conjugare imposibila
si da, bobadile, ela cu darius al ei, cu tristetile, cu mortile, cu rasucirile, cu absentele, merita toate stelele.
pentru sinceritatea si durerea mesajului si pentru delicatetea cu care il transmite.
0
Uln, fiindcă rămâi mereu cu o undă de apă vie din scrieri, simți fiecare vibrație atât de intens, încât mă întorc în mine și mă întreb câți oamnei simt la fel. Mulțam fain.
Andu, pentru că vezi dincolo de orice \"artă a discursului\" lumea imaterială pe care o las lumii, atunci când lumea are de văzut. Da, măi, plec, plec, dar îl las pe Darius aici, la țărmul Lhasa, să mă aștepte. (Oare?) Mulțam fain, oi mai scrie eu și de pe Sena. :) Da, îmi țin cuvântul dat. Întotdeauna. De aceea îl dau greu și numai anumitor oamnei. :) Mă întorc mai senină, promise.
Florian, pentru darul de cruci din cuvinte-înțelepciune, le voi luea cu mine, în valiza aceea prea grea de vid și pagini cu pater. :)
Elis, fiindcă nu te lași înnegrită de litere, ci mergi mereu pe firul auriu al întâmplărilor, conjugând imposibilul alături de mine, de multe ori discret. Știu că și at când nu lași semn ești prezentă. Îmi știu prezenții în absență.
Ela
Andu, pentru că vezi dincolo de orice \"artă a discursului\" lumea imaterială pe care o las lumii, atunci când lumea are de văzut. Da, măi, plec, plec, dar îl las pe Darius aici, la țărmul Lhasa, să mă aștepte. (Oare?) Mulțam fain, oi mai scrie eu și de pe Sena. :) Da, îmi țin cuvântul dat. Întotdeauna. De aceea îl dau greu și numai anumitor oamnei. :) Mă întorc mai senină, promise.
Florian, pentru darul de cruci din cuvinte-înțelepciune, le voi luea cu mine, în valiza aceea prea grea de vid și pagini cu pater. :)
Elis, fiindcă nu te lași înnegrită de litere, ci mergi mereu pe firul auriu al întâmplărilor, conjugând imposibilul alături de mine, de multe ori discret. Știu că și at când nu lași semn ești prezentă. Îmi știu prezenții în absență.
Ela
0
uite eu vreau sa traduc in engleza textul dar nu-mi iese la \"eu mă tu în absență\". poate sa ma ajute cineva? va rog frumos
0
no, amu, asta era și ideea: imposibil. doar e limpede intenția, mon cher. chiar mă întrebam când va veni dmitri să mustăcească. și chiar aici. bun. cred că au și englezii jocurile lor intraductibile și imposibile. și să știi că o să mă mai joc așa, chiar dacă nu e pe placul unora, altora. a bientot,
Ela
Ela
0
despre neramanere, cu delfini si zborul lor in diftongi, despre care nu se vorbeste. mi-au ramas cuvintele, mult timp dupa ce am plecat.
n-am putut sa nu. am incorsetat sentimentul intr-o imagine. nu am putut altceva, de altfel.
http://www.badorgood.com/detail.php?id=69514
te citesc demult. mi-e teama de o neramanere. dar agonizez in imagini, tacit, la scurt timp dupa recitire.
n-am putut sa nu. am incorsetat sentimentul intr-o imagine. nu am putut altceva, de altfel.
http://www.badorgood.com/detail.php?id=69514
te citesc demult. mi-e teama de o neramanere. dar agonizez in imagini, tacit, la scurt timp dupa recitire.
0

in mine... ma iarta ... ma golesc de mine si ma umplu cu
un ocean de tristete... drag Uln