death mask

cuvinte tot mai osoase, mai palpabile. Plus incarcatura ezoterico-templiera. Ar trebui sa mai exilezi din conectorii aia (\"SI TOTUSI\"), care confera o frigiditate logica textului. Cred ca parcurgi calea inversa din alchimie - de la opera la alb, apoi la cea la rosu si, a la fin, la cea la negru. Dar asa e bine!

Apăi cum vezi în timp ce tu scriai despre eliminarea conectorilor, eu tocmai îl eliminasem, căci am observat la recitire redundanța. Sper să fie bun dus-întorsul ăsta, cert este că se va trece și de asta și sunt tare curioasă ce av fi. Mulțam.

Ela

ce va fi

pai ce sa fie, Ela? o nebunie! Asa cum se cuvine poeziei! tot mai sunt un Si, un IAR. Dar nu te lua dupa mine, ca eu sunt un arpentor maniac, ca la Kafka.

tu spune, că spui bine and I like Kafka. că dacă nu ziceai bine, nu schițam niciun gest. mulțam de aproape-mi, mai prelucrăm p-aci. :)

Ela

și ne prefacem inocenți

Ce zici doar de
ne prefacem inocenți ?

Desigur, se poate. Însă acolo am lăsat \"și\" fiindcă are sens: \"chiar dacă - locuim în același secundar ȘI (chiar dacă) ne prefacem inocenți. Îndrăznește să spui mai mult la un text, așa cum ai spus și alte locuri. Te mai aștept.

Ela

Vizualizez tabloul intr-un luminis, la mijloc masa de stejar pe care stau aruncate cojile. Tot acolo, sicriul mortii de clestar. De jur-imprejur, balenele la panda. Freamatul padurii e viu. De acolo se aude secundarul, numarand inelele de pe copaci, trecerile si intoarcerile. Ma impiedic de cei veniti la pomana, incerc sa par inocenta.

Și moartea e o mască necesară, indiferent de limpezimea de cleștar sau de tulburele înnegurat. Depinde, da, la ce masă te așezi și cum lași lucrurile să se întâmple. Mulțam, fain, bună percepție ai avut. :)

Ela