Poezie
de partea cealaltă a ochilor. plecarea
1 min lectură·
Mediu
așa mă voi dizolva
în ochii tăi geometrici când nu privesc
când presimt absența respirației mele dansul neputinței
în brațele amorțite
când porii se vor acoperi cu hârtie tipărită fin
de nu vei mai atinge decât scrisul tău și o parte din inimă
povestea noastră adâncită în ea
nelegată de oameni
mai avem ceva timp să ne dăm cu cerneală coperta
prima pagină titlurile fără noduri
stăm deasupra coastei abrupte și ne spunem cum vom lansa
câteva pagini-corăbii
tac
va urma plecarea întotdeauna a ta
simt așa în plexul solar intens și fără îndoieli
miros a nisip mișcările mele imperceptibile
se încolăcesc între umerii tăi
fii liniștit
din teama asta-balenă într-o dimineață nu va mai rămâne nimic
te voi auzi de pe o insulă pe alta
voi boteza locurile prin care vei iubi vei dansa
în jurul focurilor
fără să știi că în fiecare flacără ard eu
lent
044.328
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “de partea cealaltă a ochilor. plecarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/1750357/de-partea-cealalta-a-ochilor-plecareaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EȘEȘEcaterina Ștefan✓poveste de dragoste imprimată în piele, inimă, suflet, asemenea scrierii. o iubire fără nume. tăcere doar. atît trecătoare cît și veșnică prin arderea lentă a sinelui. dizolvarea în cuvinte, liniște. dincolo de privire se simte o încolăcire de suflete. frumos.
0
INNebunia și delicatețea acestui poem o văd în fragmentul:
tac
va urma plecarea întotdeauna a ta
simt așa în plexul solar intens și fără îndoieli
miros a nisip mișcările mele imperceptibile
se încolăcesc între umerii tăi
fii liniștit
M-au impresionat și \"ochii geometrici\", și neputința de a privi în acești ochi. E stranie această \"poveste nelegată de oameni\", parsonajul care ne-o spune își asumă singurătatea, calmul, suferința verbalizată cu voluptate.
Încă un vers foarte frumos: \"te voi auzi de pe o insulă pe alta\". Trist, dar atât de poetic.
tama
tac
va urma plecarea întotdeauna a ta
simt așa în plexul solar intens și fără îndoieli
miros a nisip mișcările mele imperceptibile
se încolăcesc între umerii tăi
fii liniștit
M-au impresionat și \"ochii geometrici\", și neputința de a privi în acești ochi. E stranie această \"poveste nelegată de oameni\", parsonajul care ne-o spune își asumă singurătatea, calmul, suferința verbalizată cu voluptate.
Încă un vers foarte frumos: \"te voi auzi de pe o insulă pe alta\". Trist, dar atât de poetic.
tama
0
RAEste atat de frumos sa vrei sa botezi locurile..celuilalt! Sunt atat de multe imagini, atat de multe sentimente evocate incat nu stiu la care sa ma opresc mai intai! Asa ca; pentru a nu marginaliza nici una ,pentru a nu priva nici un vers de dreptul pe care-l merita am sa fac doar un simplu cometariu global:\"Arde sufletul in mine si ochiul cititorului...in valvataie de aceasta data!\"
0
ELEcaterina, orice poveste își are sfârșitul, exterior/interior, trăitul ei este înscris mai departe, lăsat cumva între tăceri sau acolo unde cuvintele nu se pot lega de lume.
Tamara, voluptatea tăcerii și a umplerii spațiilor în așa fel încât mareea să nu aducă cu ea doar algele neîntâmplării. Și plecările ne umplu viața, cumva, precum literele pagini.
Adina, fain că te-ai oprit la acel botez al locurilor celuilalt, esențial de altfel atunci când într-adevăr îl trăiești pe celălalt, nu te înșeli adâncit în egoul tău mirific.
Mulțumesc
Tamara, voluptatea tăcerii și a umplerii spațiilor în așa fel încât mareea să nu aducă cu ea doar algele neîntâmplării. Și plecările ne umplu viața, cumva, precum literele pagini.
Adina, fain că te-ai oprit la acel botez al locurilor celuilalt, esențial de altfel atunci când într-adevăr îl trăiești pe celălalt, nu te înșeli adâncit în egoul tău mirific.
Mulțumesc
0