Tablou în gri nefiresc

gri indiscret, sărutul lui iuda, resturi de vis, umbletelor plânse etc. destul de elegiac.
Lipsesc clasicele intrebari ale romanilor de a doua zi de dupa vinul fiert cu piper de ziua nationala, „tu unde faci revelionul?”, „cand tai porcu’”, „”ti s-a acrit vinul?”.
Sunt pe cale de disparitie.

Eu am stat de vorbă cu Bufnița astă noapte și uite ce mi-a făcut,m-a lăsat să schițez în cărbune ceea ce mi-a povestit. Poate până la Crăciun mă voi întreba și eu, atât de clasică în firea mea, ce revelion va fi. Aparițiile sunt esențiale, rămânerile. Gracias, amigo.

Ela

...fulgurant expun: griul indiscret,voal al umbeltului prin memorii sacre.Dacă uităm sensul pervertit pe care l-a dat Iuda unui \"sărut\" rămânem aceeași monstruoasă combinație între bine și rău.Același magnetism...aruncă priviri îndrăznețe.Atunci ruga devine metafizică monetară.Străinul oricum crede ce ...nu poate percepe până în miez.Dragă Ela,mie citind,nu îmi cade bine sintagma \"resturi de vis\".Este o construcție cu iz desuet(gen:\"farul speranței\"cascada iubirii\",\"resturi de speranță\",etc.Eu aș înlocui-o.Deci,mi place poema ta și mă duce cu gândul(ca să vezi) tocmai la o piesa a formației \"Luna amară\" intitulată:\"Gri dorian\".Sper că am batut câmpii cu aceeași grație:)deși Ich will nicht,asta e...

nu mai hohoti bufniță
e dimineața umbletelor plânse

nu mai hohotesc fata albastra
e noaptea ochilor veseli

iuda isi primeste argintii
el se sinucide
eu ma imbrac elegant la 4acegrisobolan
deschid fereastra si strig:
\"lume, lume, soro lume\"

daca nu taci, sun la deratizare...
noi cei din Cratel nu suntem frati cu sora fiului risiptor

nu mai hohoti bufniță
e dimineața umbletelor plânse

iertare dacă gresesc ...
dar eu o percep ca un poem al \"compromisului\"
\"începusem să îți spun despre un gri indiscret
mă privește de câte ori uit
de sărutul lui iuda \"cu elengate aduceri aminte ...

\"ce să mai crezi acum străine
despre căderea sufletului
în genunchi? \"

putem fi verticali insa doar in sensul pozitiei fizice, zâmbitori :)) improvizati....
chiar daca stăm in picoare ..sufletul ne poate sta in genunchi..
Străine, ce pricepi tu din sacrificiile mele ?..din nevoia de a accepta compromisul pentru a-ti face un bine pe care tu nu-l vezi..
si
\"am așezat palma să strivești până la apă \"
Un vis al tau ...un vis al meu ..ramânând trecerile
\"prin ochiul acesta văd neclar
două resturi de vis
și trecerile\"
....două vise destrămate...\"nu mai hohoti bufniță
e dimineața umbletelor plânse

am câțiva bobi și dă altcineva în iele
mie îmi lipsesc aruncările
spre orizontală\"
se oferă ... până la aproape totala epuizare, nu mai există o punte a echilibrului în \"marea involvurată a compromisurilor\"...devenind RANÃ
\"când amețesc griul se descompune
în sângeriu \"

.............................
cred ca am memorat-o deja

daca gresesc...e fara intentie..eu asa o vad

cu mult drag,
e.k.

PS. sunt uimită... cum reusesti sa scrii aproape in fiecare zi o poezie?

Paul, aici m-ai \"prins\" și bine îmi face: \"resturile\" erau de fapt fragmente și am modificat, mulțumesc. Iar despre Luna amară și \"Gri dorian\" nu am încă nimci a spune. Va trebui să ascult, fiindcă se pare că am ceva anume de auzit aoclo. În versuri, cred, dacă nu chiar însuși cântecul. Deocamdată să mai diluez griul ăsta cumva. :)

Carmen, risipirea de albastru duce, pe o anume limită, la un gri netrăibil. Și ai \"furat\" privirea bufniței, trimite-o departe de. Sau păstrează înțelepciunea celei albe. Eu mă îmbrac elegant la șapte. :)

Ela

eu sunt indiscret pot sa te intreb ceva? da cu bufnita ce-ai avut? cine cui ghicea din bob in bob amoru? =)) ti-am zis ca-s indiscret? nu-ti zic!

si de ce iti lipsesc aruncarile?

Constant în a pune întrebări. Nu te-ai prins fiindcă nu te-ai aruncat și nu te-ai ținut de o imagine. Sau de fapt de cel puțin trei aici vizibile. Cât despre bufniță, dincolo de simbolistică, să o vezi și să o auzi cumva \"hohotind\", și mai stăm de vorbă. Keep dreaming.

Ela

uite ca imi cer scuze, am intrecut masura, recunosc! Daca vrei, iarta si uita, pe mine, magaru!

No, de la bufniță tu acu treci la măgăruș? Pâi ce mă fac dacă peste câteva zile l-oi pomeni și pe el în vreun vers?
Când mi-e cu supărare, zău se vede. Aci nu iaște cazul. Uite o cheie la bufniță: e noptacă și e albă. Aștept commurile tale fiindcă au ceva arome și condimente, cât să fie schimbul de impresii mai savuros. :)

Ela