Fumuriu de seară

esti de o sensibilitate deosebita in poezia aceasta; iar sesizez o schimbare - care imi e pe plac - in scrisul tau.

Mulțumesc, Silvia, uneori mă prinde bine sensibilitatea, alteori mi-e mai bine fără ea. Cuvintele sunt precum firele de borangic uneori. Se țes, se croiesc, se îmbracă, se poartă.

Ela

Ela, cineva spunea like the flower needs the rain like the poet needs the pain?
Se pare ca incepe ceva-ceva chiar sa iasa din chestia asta. Nu mi-a placut \"inul\" - nu e potrivit acolo in context... sa fie oare pentru ca iti vine mai bine borangicul?
Bobadil.

Like the poet, yes. Să mă gândesc - îmi place mai mult aici in, cred că involuntar am făcut o trimitere la ineluș, inelat, inimă. Eh, metehnele mele. Frumos borangicul, ceva-ceva ai văzut tu aici. Mulțumesc, I feel like dreaming.

Ela

\"dormi senin mai departe
cealaltă jumătate de oră
niciodată nu-ți voi pătrunde în vis
mă tem
că nu vei mai putea respira
decât umbra mea\"
Iubesc toată poezia ta...dar acest final mă frământă, ca o recunoștere a sufletului pereche, UN EL, ce l-aș face icoană a gândului meu, ca un dans în pașii mărunți și rapizi ai vieții dar cu ochii închiși...

Are ceva din lumea icoanelor acest poem, schițat în două tonalități, cred că tu ai auzit-o pe cea care stă ascunsă, balada, ruga. Mulțumesc.

Ela

O poezie mai diafana decat altele scrise de tine... e ca un fel de pierdere a memoriei dar nu in totalitate... o amnezie usoara de toamna :)
Uite ce nu-mi place: \"direct pe amintirea mea\", \"cânt în surdină o baladă\"... pare lipsit de veridicitate sa canti incet ceva ce implica musai o rostire puternica in afara... \"mă tem/că nu vei mai putea respira/decât umbra mea\"... dincolo de ritmul involuntar spre o rima incompleta suna cam slab pentru un final...
Mi-a placut poezia... cu amendamentele mentionate.

Mulțumesc, pri(m)vesc amendamentele, ai dreptate la finalul cu rima involuntară, voi încerca să am mai multă grijă la alte poezii, se pare că rimele vin încă ușor în gândul meu chiar și când nu o doresc. Da, și acel \"direct pe...\" îmi dau seama acum că nu sună fain, o să-l modific când voi avea timp. Însă aș dori să îți spun că o baladă se poate cânta și în surdină, și în șoaptă. O să poți auzi, cândva, prin Iași. :)