Poezie
ultima seară, ascultă-mă
2 min lectură·
Mediu
Cred că doar tu mă înțelegi, soarele ăsta adunat în ceafă
este tot mai greu de suportat, un ochi pe care îl las să ardă.
Vederile sunt acoperite, simt mâlul de sub ape și mai ales
nemișcarea lui, îngroparea soarelui tot mai adânc, iar la
noapte voi ști că febra nu e decât un rest din amurg. Doar
tu asculți, deși nu îți mai vorbesc de mult, nu mă mai vezi,
nu mai știi nici cum tremur sub mâl sau în plină căldură.
Am luat distanță, așa cum tu ai luat umbră, frunze putrede
în pumni și ai strigat în gol, ai umplut lacul pentru încă
o jumătate de viață, liber, atât de liber încât tinerețea te-ar
invidia și ți-ar coborî pe genunchi, să îi povestești.
Spune-i acum legenda lui Lugh.
Mă îndepărtez, după crepuscul îmi văd chipul pe chipul cailor
și toate legendele se sparg, în ochii mei se amestecă alte lumi.
Mă tem să nu adorm prea devreme, să nu ajung brusc în visul
interzis celor liberi și vii. Înțelegi, doar tu înțelegi evadarea
vitală, înainte ca dragostea să moară. Distanța pe care o las
între noi, până când toate distanțele devin cercuri și cercurile
îmi strâng mijlocul, mă trec prin ritualuri de dezlegare.
Așa voi supraviețui.
Îmi eliberez mâinile albe, mă cufund. Acum pot dormi, singură
în nopțile reci, nopți fără suflu și fără atingeri. Mă scald toată
în bezna lor vizibilă, capăt alt chip, niciodată recunoscut de
îmblânzitorul de cai. Ascultă-mă, nu îți voi mai vorbi decât pe
inima arsă de soare, pe limba cailor uciși, nu îți voi mai atinge
nici somnul, nici hăul. Ascultă-mă, cu ochii aproape închiși.
În amurg.
046.451
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 276
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “ ultima seară, ascultă-mă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/13960638/ultima-seara-asculta-maComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AG\"Am luat distanță, așa cum tu ai luat umbră, frunze putrede
în pumni și ai strigat în gol, ai umplut lacul pentru încă
o jumătate de viață, liber, atât de liber încât tinerețea te-ar
invidia și ți-ar coborî pe genunchi, să îi povestești\"
da, un dext deosebit mai ales prin tonul folosit, intimitatea, căldura... chiar dacă ființa ia distanță, chiar dacă iubirea cade spre amurg, chiar dacă cel de acolo ia umbră :), etc... E o asumare aici, o asumare care surprinde, atrage. Foarte bună imaginea distanței devenită cerc, cercuri care strâng. Mi-a plăcut...
cârcoteli :) - textul este încărcat cu simboluri, de aceea cred că este suficient chipul cailor, fără limba cailor din ultima strofă. Parcă bezna aceea vizibilă e cam forțată :), practic bezna este prin ea însăși, vizibilă. Dar astea sunt mici aspecte care nu au importanță și sper să nu deranjeze că am spus :). În fine, un text bun, rotund...
alex
în pumni și ai strigat în gol, ai umplut lacul pentru încă
o jumătate de viață, liber, atât de liber încât tinerețea te-ar
invidia și ți-ar coborî pe genunchi, să îi povestești\"
da, un dext deosebit mai ales prin tonul folosit, intimitatea, căldura... chiar dacă ființa ia distanță, chiar dacă iubirea cade spre amurg, chiar dacă cel de acolo ia umbră :), etc... E o asumare aici, o asumare care surprinde, atrage. Foarte bună imaginea distanței devenită cerc, cercuri care strâng. Mi-a plăcut...
cârcoteli :) - textul este încărcat cu simboluri, de aceea cred că este suficient chipul cailor, fără limba cailor din ultima strofă. Parcă bezna aceea vizibilă e cam forțată :), practic bezna este prin ea însăși, vizibilă. Dar astea sunt mici aspecte care nu au importanță și sper să nu deranjeze că am spus :). În fine, un text bun, rotund...
alex
0
NMnu mă-mpac cu decuparea. pare un monolit rupt așa cum rupi o foaie în bucăți. poate și majusculele...
cert e că efectul de povestire e suficient de pregnant deja. și e frumos. de asta poate mă deranjează tăierea astfel.
cert e că efectul de povestire e suficient de pregnant deja. și e frumos. de asta poate mă deranjează tăierea astfel.
0
ELAdriana, luarea distantelor-lumina pentru a încheia lanturile de umbre e uneori vitala, chiar daca pentru asta a fost nevoie de soarele adunat in ceafa, de stransoarea cercurilor. Lasand orice resemnare, necesara dezlegare.
Alexandru, amurgul este trait zilnic pana a-l simti cu adevarat inlauntru. Si a sti sa il pretuiesti, sa ii descoperi povestea. Acolo ”pe limba cailor ucisi” este un alt sens, in adaggio la firul de mai sus. Cat despre bezna vizibila, aici se prind doua întelesuri deodata, de aceea las astfel.
Madalina, punctarile/decuparile asa au venit, usor, limpede, asa le-am lasat inscrise. Pesemne ca suflul, ritmul interior al discursului, viata din el asa a curs. Citita de mine, povestea asa isi are cursul. Asa va ramane. Eu simt altfel, ca autor, ritmul ei. Si m-am impacat cu el, asa cum s-a lasat inspre lume.
multumesc voua,
ela
Alexandru, amurgul este trait zilnic pana a-l simti cu adevarat inlauntru. Si a sti sa il pretuiesti, sa ii descoperi povestea. Acolo ”pe limba cailor ucisi” este un alt sens, in adaggio la firul de mai sus. Cat despre bezna vizibila, aici se prind doua întelesuri deodata, de aceea las astfel.
Madalina, punctarile/decuparile asa au venit, usor, limpede, asa le-am lasat inscrise. Pesemne ca suflul, ritmul interior al discursului, viata din el asa a curs. Citita de mine, povestea asa isi are cursul. Asa va ramane. Eu simt altfel, ca autor, ritmul ei. Si m-am impacat cu el, asa cum s-a lasat inspre lume.
multumesc voua,
ela
0
remarcabil inceputul... o imagine de o intensitate aparte, inchegand in ea si lumina, si durere, si resemnare.
mai selectez de aici, desi mi-e greu sa o fac,
\"Am luat distanță, așa cum tu ai luat umbră\"
\"Mă îndepărtez, după crepuscul îmi văd chipul pe chipul cailor
și toate legendele se sparg, în ochii mei se amestecă alte lumi.\"
plus acele cercuri de basm, atat de bogate in seminficatii.
minunat poem, ma bucur ca l-am citit.