Poezie
Atelier de femeie
1 min lectură·
Mediu
nu știu cum din trup sculptam întâi o dimineață
dalta mâinilor arunca fiecare sunet în pământ
roteam încet umerii să nu îmi frâng clavicula între minute
simțeam fiecare apăsare a orelor într-o sălbăticie
fără adiere fără ploaie fără nici o altă întâmplare
doar palme picurând ape în genunchi
fiecare formă lua altă formă
fiecare respirație căuta altă respirație
durea orice tăiere din mine
mă făceam tot mai frumoasă înconjurându-mă-n timp
aveam un sculptor aproape plecat
simplul model îi eram aproape întreagă
între secunde nimic nu mai avea
indulgența pământului
rămase imperfecte mâinile mele se topeau între flăcări
cerul nu mai avea perfecțiunea femeii
084.511
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “Atelier de femeie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/134613/atelier-de-femeieComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MV
Frumoasa aparitie in zori de zi torida, Dora. Se naste, ce spun se naste!...ramine o femeie-esenta aici.
\"dalta mâinilor arunca fiecare sunet în pământ\" pentru ca mai apoi \"între secunde nimic nu mai avea indulgența pământului\". Rotire prin piatra moale sub mina sculptorului ce nu mai vede perfectiunea cerului.
Frumoasa dimineata. Poate ca multe femei ar trebui sa citeasca poezia ta, in zori. Poate s-ar simti altfel.
Drag,
\"dalta mâinilor arunca fiecare sunet în pământ\" pentru ca mai apoi \"între secunde nimic nu mai avea indulgența pământului\". Rotire prin piatra moale sub mina sculptorului ce nu mai vede perfectiunea cerului.
Frumoasa dimineata. Poate ca multe femei ar trebui sa citeasca poezia ta, in zori. Poate s-ar simti altfel.
Drag,
0
Ionut, e ca si cum fiecare din noi am avea la un moment dat un atelier din care ne nastem iarasi, sculptati spre a ne fi desavirsiti. Orice devenire este dureroasa. ma bucur ca ai putut simti aceste versuri feminine. Te mai astept cu drag.
Elia, esentializarea ramina dupa multe dalte, maini framintind materialul brut, ciopliri in suflet, stradania trairilor. Nici o forma nu poate da fondului valoarea autentica, doar daca se ajunge pina la esente. Multam pentru cit de frumos ma scrii.
Drag voua,
D
Elia, esentializarea ramina dupa multe dalte, maini framintind materialul brut, ciopliri in suflet, stradania trairilor. Nici o forma nu poate da fondului valoarea autentica, doar daca se ajunge pina la esente. Multam pentru cit de frumos ma scrii.
Drag voua,
D
0
Distincție acordată
Dora,
Eu am citit acest poem de aseară de când l-ai postat, l-am citit și l-am recitit, mă răsucesc ca într-un labirint de gânduri, de păreri, mereu altele și totuși aceleași...
Am simțit aici, nu doar un atelier de femeie, ci un atelier al sufletului unei femei, acela unde se poate transforma fiecare formă a ei, unde poate lua altă formă, de fiecare dată altfel, mult prea departe de modelul inițial, acel model la care nu vrea să renunțe - fără adiere fără ploaie fără nici o altă întâmplare, rămâne la fel ca un destin impus de valurile timpului doar palme picurând ape în genunchi.
O durere inimaginabilă, acea durere asemeni pierderii celei mai dragi ființe durea orice tăiere din mine.
Dora, acest poem plânge, suferă, respiră, trăiește, nu mai suportă indulgența pământului... Apare cerul în ultimul vers, ca o oglindă a sufletului, nemaiavând perfecțiunea primei ființe a primei femei care există dar se transformă cu fiecare sunet al dalții în pământ... cu fiecare apăsare a orelor într-o sălbăticie...
Am amuțit, mă gândesc la toate transformările, la toate timpurile la prezent și la mult înainte...
Complimente pentru un poem ca un mesaj al sufletului în transformare.
Cu drag,
Madim
Eu am citit acest poem de aseară de când l-ai postat, l-am citit și l-am recitit, mă răsucesc ca într-un labirint de gânduri, de păreri, mereu altele și totuși aceleași...
Am simțit aici, nu doar un atelier de femeie, ci un atelier al sufletului unei femei, acela unde se poate transforma fiecare formă a ei, unde poate lua altă formă, de fiecare dată altfel, mult prea departe de modelul inițial, acel model la care nu vrea să renunțe - fără adiere fără ploaie fără nici o altă întâmplare, rămâne la fel ca un destin impus de valurile timpului doar palme picurând ape în genunchi.
O durere inimaginabilă, acea durere asemeni pierderii celei mai dragi ființe durea orice tăiere din mine.
Dora, acest poem plânge, suferă, respiră, trăiește, nu mai suportă indulgența pământului... Apare cerul în ultimul vers, ca o oglindă a sufletului, nemaiavând perfecțiunea primei ființe a primei femei care există dar se transformă cu fiecare sunet al dalții în pământ... cu fiecare apăsare a orelor într-o sălbăticie...
Am amuțit, mă gândesc la toate transformările, la toate timpurile la prezent și la mult înainte...
Complimente pentru un poem ca un mesaj al sufletului în transformare.
Cu drag,
Madim
0
Madalina, orice transformare profunda, inspre inaltare, este dureroasa, fiecare dalta care te sculpteaza taie in viu, nu in marmura sau bronz, taie in suflet, nu atit in trup sau gind. Si de aceea, intr-un atelier al fiintei ce esti, este imposibil sa scapi de neindulgenta cerului sau a pamintului; formele sunt deja descompuse in balasturi, se ajunge dur la acele calitati ale sufletului ce pot fi aduse la lumina. Insa metamorfoza este necesara, cu pretul oricarei agonii.
Un destin impus, ori o cale aleasa, uneori nu mai conteaza.
Viata isi continua mersul cu sau fara dalta sculptorului.
Pentru acest comentariu, admiratia mea. Te astept cu drag acolo unde cuvintele iti sunt esente.
Drag, D
Un destin impus, ori o cale aleasa, uneori nu mai conteaza.
Viata isi continua mersul cu sau fara dalta sculptorului.
Pentru acest comentariu, admiratia mea. Te astept cu drag acolo unde cuvintele iti sunt esente.
Drag, D
0
doar pentru ca e la \"recomandate\" am citit de cateva ori. inclusiv, parerile. eu insa nu ma emotionez chiar din orice si...am tot citit, si am tot citit, pana am ajuns la concluzia ca...
...dar, mai intru, daca tot ne e recomandata lectura in cauza si, neavand nimic mai bun pe site, decat ceea ce vedem pe aici...
...dar, mai intru, daca tot ne e recomandata lectura in cauza si, neavand nimic mai bun pe site, decat ceea ce vedem pe aici...
0
Textele de la Recomandate nu sunt acolo pentru a te \'emoționa\' pe tine în special. Sunt pentru că un editor a considerat că textul merită să fie evidențiat. În afară de câteva fraze care nu au nici o legătură cu ideea de critică pertinentă, ce altceva ne mai poți spune? Despre textul de mai sus, de data aceasta.
0
Silvia, regret ca nu iti place. Si felul de a o spune il regret. In orice cay, deja nu ma mai ating astfel de remarci. Cred ca nici pe tine. Si tu ai avut la recomandate texte care nu au fost placute de o buna parte din noi. Lasa-l pe fiecare in timpul lui, la locul lui, in cuvintele lui. E demn asa. Si corect.
Alma, cineva, destul de curând, mi-a spus că valoarea unei poezii și a unui poet nu stă într-o stea, sau o reco. Și că atâta vreme cât poți învăța din fiecare experiență și poți scrie înspre Poezie, este puțin important câtă subiectivitate intră într-o \"comentare\". Eu nu am uitat acest lucru. Și scriu mai departe. Mulțumesc pentru cuvintele ce nu se pot uita.
D, D
Alma, cineva, destul de curând, mi-a spus că valoarea unei poezii și a unui poet nu stă într-o stea, sau o reco. Și că atâta vreme cât poți învăța din fiecare experiență și poți scrie înspre Poezie, este puțin important câtă subiectivitate intră într-o \"comentare\". Eu nu am uitat acest lucru. Și scriu mai departe. Mulțumesc pentru cuvintele ce nu se pot uita.
D, D
0

Un text bun ce merita apreciat. felicitari!