Ploi

la ora teiului se întâlnesc armoniile...
deși pe-aici ploile sunt reci și nesigure, reușești cumva să le șoptești ca pe o poveste fluvială și ele vin, vin, vin, picături de parfum pentru un suflet mereu tânăr.
cu drag, Livia

Ela!
Cuvintele picura uneori, atunci cand nici nu ne mai asteptam. \"Pantecul\" naste cuvantul ce vrea, si spune de altfel, simtirea ploii, de dor, de...pur si simplu.
Vali

Ploi-cuvinte, ploile indepartate din mine, acele ploin care isi au rostul uneori numai pentru o trista armonie. Le ascultam ca pe o simfonie a vietii. Multam pentru cuvinte.

Daniela

Cu fiecare picur al poeziei tale ma faci sa tresalt...
Ai devenit cumva o zeita, fara sa imi spui si mie?
Ci spune-mi in care ungher al inimii gasesti mifice cuvinte...?

ValiN, este ora teiului ce lasa ultimul parfum peste cuvinte, acolo unde pintecul ploilor il naste. Multam pentru ca mai ai cuvinte.

Cristian, sunt doar unul din acei oameni carora cuvintele li se nasc intre doua stari prea omenesti. Zinele erau poate prin ploaie, departe. :) Multam pentru felul in care iti picura cuvintele dor.

Multam voua,
Daniela

e o poezie pe care sa o asculti.. inconjurat de parfumul florilor de tei.. ploaia risipita pe cuvintele disparute, imagine puternica a transparentei.
\"ploi neînceruite ploi
în roșu permanent\" - superb.

Ela!
Florile de tei dau mirosul cuvintelor regasite, poate si la tine.
ValiN

Imi pare ca aici tu asculti ceea ce ploile tac. Imi pare ca acolo unde tu te scrii este senin instelat. Ai luat din poezioara easta cele mai profunde versuri, nu ma mai mira nimic acum. Tu scrie-te, eu incerc sa mai fiu. Te astept mic talmaci mereu.

ValiN, cuvintele fi-vor regasite, fi-vor lasate inspiratiei,aatucni cind pintecul spiritului isi va naste fii.

Multam voua,
Daniela