Pagini albe (6)

Paris, 3 iunie 2005

As fi vrut sa scriu despre \"les blanches pages de mon âme\" la intoarcerea mea in tara. Ceea ce de altminteri voi face, caci toate dorintele mele imi sunt implinite azi. Nu scriu de aici prea mult caci nu suport sa scriu fara diacritice, nu suport sa scriu fara italice atunci cind simt ca este esential sa apara si tare mi-as fi dorit sa astern fotografii...

Si totusi, e un imbold, ca o forta interioara, o chemare din launtruri sau de dincolo de mine ce ma indeamna la scriere, la un fel de asternere in alb, iarasi, un altfel de alb astazi, inainte de plecarea mea la Mont Saint Michel. Voi lasa Parisul in urma pentru doua zile, cu o emotie aproape nefigurabila, acea emotie a implinirii unui vis pe care ti l-ai sadit in suflet in adolescenta, inradacinat in tine si crescind fara macar sa mai crezi ca se va implini intr-o zi.

Mont Saint Michel, ca o poarta paradisiaca, spre care ma indrept cu piosenie, cu acea recunostinta a spiritului spre un chip divin ce ma vegheaza, ce imi sfinteste la nesfirsit pasii, nelasindu-ma nici amaraciunii, nici intristarii, nici disperarii mai mult decit pot trai in mine, un chip de heruvim poate, o faptura divina poate, ce imi ia vis cu vis si mi-l deschide ca pe un lotus intr-o vreme cind nici nu mai credeam sa poata deveni posibil.

Uneori este necesar sa treci prin neguri pentru a atinge lumini ceresti, uneori este necesar sa atingi moartea citeva secunde pentru a reveni la viata mult mai inalt si mult mai intelept. Uneori este necesar sa resimti ura pentru a trai cu adevarat si autentic iubire. Uneori suntem atit de aproape de esentele universale incit treserim infiorati la fiecare pas, ca si cum o calatorie ce se vrea a fi in afara lumii tale este in cele din urma o calatorie interioara descoperitoare de noi tarimuri.

Despre ea voi scrie mai departe, la intoarcerea acasa. Acum ma las doar traind, invaluita de apele necunoscutului mereu asteptat, mereu visat, implinind visele din copilarie, la vremea cind luam basmele si cartile drept realitate. Si, incredibil, este o realitate mai frumoasa decit orice descriere literara si decit orice inchipuire de basm.

...