Poezie
Uneori am o țară
poezie patriotica
2 min lectură·
Mediu
Uneori cînd timpul ni se scurge de pe oase
și Dumnezeu coboară iertarea într-un Prunc,
îmbrățișarea-ți caldă, cu degete ploioase,
brăzdează dragoste pe trupul meu de runc.
Și-aș vrea să-ți încrestesc pe răsuflare,
nu crize apărate de stăpâni crizați,
ci dalbe flori răpite din abecedare;
Hristos, Iubită, Mamă, Patrie, Carpați
tot ce stîrnește astăzi simptomatic rîsul
acelorași iloți deprinși cu-nchinăciuni
care-au știut cîndva cum sîngele lor curge
de jos în sus, pornind de la străbuni,
dar au gonit din ei pe Dumnezeu aievea
desprins de-asemănarea cu chipul unui zlot,
pe care doar în umbra gorunului la Þebea
plîngînd o cruce veche să-L mai găsească pot
și-odat' cu El nădejdea că prin asemănare,
cînd de pe inimi crucea în spate și-ar lua,
ar regăsi în truda lor lucoare
fățărnicia pe un chip senin dacă ar da.
E iarnă și te miri cum cai
din ce în ce mai verzi ne zguduie pereții,
te strîng pe după umeri, habar te rog să n-ai
că sub ferestra casei lucesc știrb epoleții.
E ora nopții astăzi și se desprinde iară
de prin vecini un fum înnecăcios,
deschid încet oblonul și-n plămîni coboară
de carne arsă și tămîie greu miros.
Suind încet în trista nepăsare
vii programați să moară nefiresc,
în casele din jur e bucurie mare
că pensii scad dar gazul nu-l scumpesc,
și tu nu vrei fereastra să o las deschisă,
să nu ne-mbrățișeze-n dormitor
fabricile morții dimprejur și-o clisă
de generații noi înghesuite în cuptor.
Privește, spun, ninsoare-acestor semeni
neîngropați cum tac, plecînd lucid,
cum viața cu încremenirea le-o îngemeni
visînd flămînd la viața de dincolo de blid.
Fereastra conștiinței închizînd dispare
odată cu durerea celorlalți și-a mea,
mai bine-ți povestesc tristeți elementare
prin care și-ndurarea din tine s-ar afla,
și inima-ți rupînd să amăgești pustia
înpustiită-ai fi prin tot ce înțelegi;
cine te vrea îndrăgostită de nimicnicia
distanțelor albastre de care încet te legi?
Uneori cînd timpul ni se scurge de pe oase
și Dumnezeu coboară iertarea într-un Prunc,
îmbrățișarea-ți caldă, cu degete ploioase
brăzdează dragostea pe trupul meu de runc.
044.378
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eduard Rosentzveig
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 340
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 52
- Actualizat
Cum sa citezi
Eduard Rosentzveig. “Uneori am o țară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eduard-rosentzveig/poezie/13990506/uneori-am-o-taraComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ERiti multumesc petru aprecieri, trecere si comentariu. Te mai astept.
0
GEVersurile poemei se deapănă cu sunetul clopotului unei mânăstiri uitate.Sunt invocate valori perene, arheologie scoasă din abecedare."...cum caii/din ce în ce mai verzi ne zgudie pereții/...că sub fereastra casei lucesc știrb epoleții". Profeție? Nu-i exclus! Văd un prisos în adăugirea unor referiri precise (gaz, pensie, Țebea, președinți).Deasemenea insistența pe aceiași temă, prea îndelungă,disipă fascicolul care vizează adresarea.Ultima strofă, repetarea primei, închide tristețea ca într-o amforă pecetluită. "Binele n-a dispărut din lume dar...nu e pentru toți", cugeta Moromete.
0
ERIti multumesc pentru vorbele frumoase, empatie si trecere. Te mai astept.
0
merită apreciat pur și simplu "efortul poetic"; nu mai puțin faptul că, deși de o dimensiune apreciabilă, discursul nu își pierde coerența, iar melanjul acesta dintre declarativul erotic și contemplativul social nu deranjează; altminteri, dincolo de "păunescianism" (aspect pozitiv/negativ, nu discut), cred că sunt unele elemente care ar merita revăzute:
i) rima este una extrem de facilă.
ii) construcții și eprimări stângace, redundante: ex. "Uneori cînd timpul ni se scurge de pe oase" - mă rog, că timpul stă pe oase, e acceptabil, dar sau se scurge mereu, sau niciodată, acel "uneori" este alogic; sau "zeci de vorbe ne usucă cerul peste tot" - a) de ce zeci? b) al cui cer? c) "cerul peste tot"?; sau "să-ți tresară din capot"(deși acest obiect vestimentar numai unul erotic nu este...) - ori spuneți "să sară din", ori tresare în, sau sub; sau "să-mi ceri tristeți" - nu înțeleg, vă sună bine: - Dă-mi o tristețe? sau "false crize și președinți crizați" - alăturarea crize/crizați este total nfericită; sau "sensuri scoase din abecedare" - abia în abecedare se regăsesc acele noțiuni "elementare" din s2v1; sau adresativul intercalat din s2v4d; sau (aceasta e rarisimă) "habar te rog să n-ai" - cum dumnezeu să implorați habarnamismul? poate să nu îi pese, să nu se teamă sau altceva; șamd (în fiecare strofă - fără exagerare).
iii) alocuri construcțiile sunt aritmice.