Ecaterina Ștefan
Verificat@ecaterina-stefan
„”noaptea cerul e gol/ din felinare ninge””
Născută în data de 10.06.1991, în orașul Chișinău, R.M. Mama mea se numește Olga Bargan. Tatăl meu se numește Mihai Bargan. Am absolvit Colegiul Național de Comeț al Academiei de Studii Economice din Chișinău, în anul 2011. Simultan, am urmat Atelierul de Scriere Creativă: Vlad Ioviță, condus de către Dumitru…
ottilia, aici n-am vrut să fac, n-am făcut raportări la cunoaștere, n-am dorit să dovedesc ceva, dar poate fi interpretat și așa, desigur, la nivelul unei analize analogice. mulțumesc pentru părere.
emilian, despre faptul că nu e aici poezie, îți dau dreptate, nici n-am încadrat ca poezie. despre celălalt fapt, dacă e adevărat, adică, dacă e adevărat că ar fi stilul Nica Mădălina aici, e grav. mi se pare grav. nu e adevărat. nici măcar nu e posibil, dar mulțumesc pentru lectură și semn.
Pe textul:
„încet" de Ecaterina Ștefan
RecomandatPe textul:
„Jurnal cu tine, o lighioană și restul lumii" de Eugenia Reiter
RecomandatPe textul:
„Cu vâslele-n apă" de Ecaterina Ștefan
Pe textul:
„descântec de alungat" de raluca sandor
\"domni scunzi m-afundă în spital
pentru că umblu fără căciulă
ei nu știu că de fapt
nu suport nici macăr umbrela
cît cerurile mele mai sunt încă vii\"
când după \"fără\" nu concretizezi, chiar dacă mai apoi se înțelege, fragmentarea sau nespunerea pâna la capăt rupe din coerență. repetarea pronumelor personale (ei, eu) e inutilă, mai ales când se înțelege din verbul de după. ai putea renunța și la versul dintre ghilimele, fiindcă se repetă în titlu.
în rest, văd un poem sensibil care curge foarte frumos și care ar deveni unul foarte bun după mici retușări.
Pe textul:
„nu mi-a fost niciodată frig" de Diana Frumosu
Pe textul:
„Perfecționismul lui Giacometti" de Ecaterina Ștefan
Pe textul:
„lovind în pământ" de Ecaterina Ștefan
Pe textul:
„ochi umezi" de Ottilia Ardeleanu
își spală blana folosind doar laba stângă
parc-ar ascunde-o cruce între gheare
mierla cântă la poalele bradului în timp ce luna
și-a răsturnat în ceruri coarnele în jos\"
un contur moale făcut cu creta pe asfalt, care parcă ar prevesti un început apocaliptic. imaginea pisicii e de reținut.
Pe textul:
„amintirea semnelor" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„În rest lucrurile-s așezate" de Ecaterina Ștefan
În altă parte poate că m-aș fi apărat, dar aici sunt de acord că e prea puțin spre a fi un text convingător. Și eu simt la fel. Mulțumesc pentru sinceritate.
Pe textul:
„În rest lucrurile-s așezate" de Ecaterina Ștefan
mulțumesc mădălinei că a remarcat aici, altfel, n-aș mai fi citit textul.
succes și inspirație mare, dorine!
Pe textul:
„Se întâmplă.." de Dorin Boca
De îmbunătățitspuneam doar că celelalte, mai importante, lipsesc.
Pe textul:
„cu mâinile prin apă" de Petru Teodor
Pe textul:
„cu mâinile prin apă" de Petru Teodor
Pe textul:
„Dac-adormi" de Ecaterina Ștefan
Pe textul:
„poetul a ridicat un morcov" de Nicolae Popa
începutul și sfârșitul prea generalizează.
par niște gânduri care mai puțin duc un mesaj de poezie sau măcar o formă, un conținut, un ca și cum...
și mi se pare ciudat cum un text așa mic mai poate fi încă și obositor.
pentru mine este.
Pe textul:
„Simți?" de Laurentiu Babi
Pe textul:
„De false lucidități" de Ecaterina Ștefan
Pe textul:
„Copacul patruped" de Djamal Mahmoud
