Poezie
În țăndări sufletul
1 min lectură·
Mediu
Îmbătrânirea nu-i ușoară
Zic limbile din ceasul mut
Și ochii mei privind afară
Văd ierni mai grele ca-n trecut
Văd mari zăpezi ce niciodată
N-au fost mai reci decât acum
Și nici pădure-așa uscată
Nici viscole la mine-n drum
Iar norii parcă-s o cămașă
Ce-au zdrențuit-o dinți mărunți
De fiară care se îngrașă
Cu vieți pe care tu le uiți
Îmbătrânirea nu-i ușoară
Zic limbile din ceas tic-tac
Tristețea norilor omoară
Și-n țăndări sufletu-mi prefac.
023.426
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “În țăndări sufletul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/14000339/in-tandari-sufletulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DMViata totdeauna e bine sa fie in vifor sau pe rug. Celor ce vor liniste, sa le-o dea D-zeu. Eu ziceam candva :"Ci iarta, Doamne mare vina mea/ Orbeste-ntrega lume daca poti/Numai pe mine nu ma cuminti/Din viscol si din dor sa nu ma scoti". Din tandarile vietii mele construiesc si eu, ca si tine Maria-ELENA, CA SI VOI TOTI, magia poeziei. Desigur ca vreau si chiar imi place asta. Multumesc de trecere Maria!
0
"Ochii mei privind afară" au văzut un măslin care mi-a spus c-au fost "ierni" și mai "grele ca-n trecut", doar memoria ta afectivă le-a trecut în umbră. Îmbătrânirea fiecăruia e așa cum și-o dorește verticala spiritului său. Acum știu că există o doză de sadomasochism în fiecare! Depinde ce și cât controlăm! Și mai cred că "fiara care se îngrașă" de fapt e caseta cu bijuterii a memoriei afective plină cu "vieți pe care tu le uiți"! Rugul cunoașterii - un aisberg care arde - din vifore ia ființă! Viața niciodată nu rămâne într-un vifor !