de-a v-ați ascunselea

A te regăsi e cel mai important lucru din viață, dar niciodată nu poate fi atins - niciodată nu reușim să atingem perfecțiunea...
ArX.

În subsol, jos, în cabine,
Am găsit pe soacră-mea.
Se-ascunsese-așa de bine
Încât și acum rânjea !

În subsol, jos, în cabine,
Am găsit pe soacră-mea.
Se-ascunsese-așa de bine
Încât și acum rânjea !
(Dan Norea)

tot timpul cat a trait
a lui soacra, am aflat
ca Norea a huzurit
pe-un tron de rege... sub pat.

Mihai, daca am fi in stare sa atingem perfectiunea imediat dupa aceea am muri asa cum mor somoni reintorsi la izvoare dupa efectuarea ultimului lor act. Ceeace ne face atat de incapatanati in a trai e continua lupta spre a tinde spre ea

tot timpul cat a trait
a lui soacra, am aflat
ca Norea a huzurit
pe-un tron de rege... sub pat.
(Genu)

Pai scapam, ca joc sah bine,
De-a mea soacra cu un pat.
Altii mai slabuti ca mine
O-ncasau mereu. Sah mat !

intr-o ipostaza inedita, surprinzatoare, lirica.

o recitesc si crede-ma, dupa aceasta lectura, mi se confirma a n-a oara ca in spatele fiecarui epigramist se ascunde un suflet temator, fragil. ca țepii din catrene sunt mai mult cochilia care ascunde, care protejeaza.

ma ghemuiesc, copila, si iau in palme micul tau poem personal si-i cant soptit: melc-melc-codobelc-scoate-coarne-boieresti-si-te-du-la-Dunare...
mereu am fost uimita cum de creatura aceea marunta, firava, are curajul sa iasa la lumina din cochilia-protectoare.
sa nu te superi de comentariul unei florine-copil-cu-ochii-larg-deschisi.
te rog.

Mereu zic să nu mai calc prin capodoperele acestea Mă băieți mă când vă apucați bre și voi de scris pe viață și pe moarte? Foarte rar cred că am găsit ceva de valoare prin sufrajeriile voastre? Ce-aveți de gând? Acu desigur că știu ce urmează...că nu a fi zi din noapte să nu înțepațipopoarili meli...Da...io serios am vorbit? Când devenițiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii?

Norea domnul și cu insul Genuneanu
iar și-au fracturat piciorul unul altuia desigur
este vorba despre instrumentul folosit la scriere
unul ia de la un scaun altul piciorul de masă
amândoi sunt două așchii
puse-n alte două prăștii

corect ...praștii

uf, furata de finalul textului, am uitat \"obisnuita\" mea bodoganeala pe pagina matale:
nu cumva e corect \"de-a v-ati ascunselea\"?:)

astazi iarasi cad in vina
de-a ma crede-un mare numar
fiindca m-a batut pe umar
in bordeiul meu Florina

Mereu zic să nu mai calc prin capodoperele acestea Mă băieți mă când vă apucați bre și voi de scris pe viață și pe moarte?
(Florian Stoian Silisteanu)

despre viata pot sa scriu
dar la ani de oale sparte
nu ma-ndemn ca nu-s diliu
sa scriu rau chiar despre moarte.

p.s.
Onorat de vizita poetului Silisteanu chiar atunci cand ma indeamna la rele

Mă văd că nu mere nika ashe cu voi. Apăi drajilor salutez oamenii din voi iar pe scriitorași degrab pun pe scara autobuzului să calce lumulița în chișoare

amândoi sunt două așchii
puse-n alte două prăștii
(Florin Stoian Silisteanu)

chiar arac intre araci
cum esti, cu senile grele
te prefacem in surcele
pan\' ca aschii sa ne faci.

M-a amuzart a voastra joacă,
De-a fotbalul cu câte o soacră,
Nu prea tare m-ar mira,
Si vreo \"bătută\" cu soacra!

Mi-a adus aminte de poezia cu acelasi titlu a lui Arghezi.
\"il jucam in cate, cati vrei
arde-l-ar focul.\"
Bine, acolo nu era vorba de soacre sau neveste. Ci de un joc cu moartea. Merge si asa...i guess...

Ni s-a făcut dor de tine,
De epigrama cu haz.
Să nu vorbim mult, frăține,
Ia stiloul și dăi gaz! :)

Numai bine!

mi s-a parut o poezie trista, despre ceea ce ascundem tot mai mult de apropiati.
omul cauta sa fie perfect chiar in tot ce face. Crima perfecta, femeia perfecta, ipocrizia perfecta...