DIDudas Iulia
Verificat@dudas-iulia
Oradea
„Poetul nu are biografie; biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreață sau mai puțin măreață." Nichita Stănescu
Cronologie
Mulțumesc Ștefania, pentru semnul de lectură. Când am scris aceste cuvinte am avut mereu senzația că nu au final și că va trebui să le găsesc unul. Dar poate nu există final. Sunt primele versuri, după o tăcere mai lungă.
Pe textul:
„Prima zbatere a pielii" de Dudas Iulia
0 suflu
ContextMarius, ai și dreptate și totuși ce am scris acolo e și mai mult, e un manifest împotriva cuvintelor fără conținut, a formelor fără fond, a celor care spun mereu \"te iubesc\" dar nu o arată niciodată. Dar într-adevăr, iubirea nu poate fi decât personală. Am pus-o la personale, la sfatul tău, deși încă nu sunt convinsă unde se încadrează mai bine. Curios, ieri mă întrebam cum să o numesc și prima denumire a fost \"Cuvinte necuvinte\" dar am renunțat ca azi să descopăr acest titlu la tine pe pagină. Mulțumesc pentru vizită și pentru opinie.
Pe textul:
„Despre tăcere" de Dudas Iulia
De îmbunătățit0 suflu
ContextÎmi exprim umila-mi părere, fie-mi iertat dacă jignesc, dar îmi pare o dialectică între sublimul unor versuri din aceasta \"personală\" și banalul celorlalte...\"am fost blestemată să fiu și să nu mă vadă nimeni/am fost blestemată să dor...blestemată să las liniștea cuvintelor să pască tăcerea\" îmi par niște versuri profunde în comparație cu \"...și să doară tot...blestemată să tot\" care nu îmi transmit nimic, ba dimpotrivă, fură din sinceritatea celorlalte.
Pe textul:
„blestem" de diaconescu diana
De îmbunătățit0 suflu
ContextAș dori să redau interviul pe blogul asociației mele, Asociația Studenți pentru Societate, se poate?Mulțumesc.
Pe textul:
„Interviu cu Dan Puric: \"Mitocanul internațional și-a dat mâna cu mitocanul național\"" de Miron Manega
Recomandat0 suflu
ContextEu altfel văd ultima strofă, nicidecum ca o indiferență, nicidecum cu răceală, care e aparentă, dimpotrivă, \"asfaltul murdar\" e pentru mine durerea pe care o lasă în urmă sinuciderea și aduce a ironie în mijlocul unei tragedii.Nu cei ce plâng mai tare simt ci cei care își înghit lacrimile dar își taie din suflet.De altfel, apa, ca element mitologic purificator spală păcatele, iar sinuciderea este, cel puțin în tradiția creștină, un păcat.Puternice versuri și simbolică împreunare de cuvinte.
Pe textul:
„cronica unei zile de vară" de paparuz adrian
0 suflu
ContextEra crepuscularului, obsesia politicului, ființe sclipicioase hâde pe dinăuntru ca merele mari și roșii mâncate de viermi la interior, creaturi de plastic ce poartă pungi cu nume de malluri în loc de pălării, babe cu păr violet și fuste mini, fete bătrâne la 15 ani, cute pe suflet, lifting pe obraz.
Pe textul:
„Balul deșertăciunilor" de Eftimie Ștefana Silvia
De îmbunătățit0 suflu
ContextActul creației zădărnicit de o ea sau poate evoluția către un alt gen poetic, poate mai negru, la fel ca delfinul.Exprimarea e nițel autoironică și-mi place:\"sclavul cuvântului s-a prăpădit de iubită, și și-a zăcut trist infinitul\".Partea cu \"ghiarele delfinului negru\" nu îmi sugerează nimic, parcă nu se potrivesc cuvintele în expresie, sau poate îmi pare.
Pe textul:
„cuvânt" de Evghenie Ștefan
De îmbunătățit0 suflu
ContextTabloul satului românesc scăldat în lacrimi și-n pustie, încă mai văd câte-un bătrân ce stă pe-o bancă la portiță, așteptând veșnicia.Laudă ție, că ai închinat un poem celor ce au muncit brazda și ultimelor ființe care au stăpânit Timpul.
Pe textul:
„batrani ireali" de pavel gherasim
De îmbunătățit0 suflu
ContextEste vorba despre o anume semnificație a lui Isis, și anume aceea de protectoare, de mamă care mușcă răul din jur pentru a-și apăra și linge puii, odraslele.După cum se știe, se spune că Isis a fost mama și protectoarea a patru zei:Hapi, Amseti, Quebesenuf,Duamontef cât și soția lui Horus, protectorul faraonului cât și zeificarea acestuia iar în Noul Regat devine mama faraonului, pe care îl ținea la sânul ei și îl alăpta când era prunc.Deci, soție și mamă, cultul fecundității este prezent în această legendă.Eu am asociat imaginea maternă a lui Isis cu rolul eului liric din prima strofă.Desigur, pot mușca și pot linge chiar dacă nu mă numesc Isis, dar numindu-mă Isis reușesc să personific mama, soția și protectoarea.Dacă nu făceam o asemenea analogie, se puteau deduce doar simbolismele sexual-agresive, adică mușc și ling pur și simplu și astfel aș fi redus sfera simbolistică a celor două verbe într-un mod regretabil iar sensul poemului era cu totul altul.
Pe textul:
„Tu mă golești, mă umpli" de Dudas Iulia
0 suflu
Context\"Te simt adânc cum te desfaci în mine
ca o magică floare\" e versul care pentru mine înseamnă profunzime, chiar absolutul erotic.E ca și cum femeia ar deveni femeie prin însuși actul de amor, depășindu-și condiția de boboc al vieții și tu rămâi martor și participant la această devenire.
ca o magică floare\" e versul care pentru mine înseamnă profunzime, chiar absolutul erotic.E ca și cum femeia ar deveni femeie prin însuși actul de amor, depășindu-și condiția de boboc al vieții și tu rămâi martor și participant la această devenire.
Pe textul:
„Noaptea în care ne-am iubit..." de REMUS BRAD
De îmbunătățit0 suflu
ContextActul creației ce dezbracă sentimente vechi și amorțite, ce se năpustesc peste alte sentimente, crându-se un pastel în abstract pe care doar pictorul mai deslușește câte ceva și poate, dacă are noroc, un alt suflet călător.
Pe textul:
„Kamasutra" de Danut Gradinaru
De îmbunătățit0 suflu
ContextDanut, deși versurile scrise de tine nu pot fi alipite cuvintelor mele datorită unei inadvertențe stilistice, sunt bucuroasă ai reușit să receptezi starea mea din momentul creației, cred că m-ai simțit, într-un fel sau altul.Te mai aștept pe aici.
Pe textul:
„Nu-mi spune, știu" de Dudas Iulia
0 suflu
ContextI-am spus odată cuiva cum că nu voi putea să scriu despre el decât după ce totul se va sfârși, că nu pot să mă bucur și să scriu în același timp.Versurile \"Voi striga la tine cu toată disperarea tristeții, să scrii despre povestea zilei de ieri e cea mai cruntă povară/Ziua de azi nu mai există demult\" mi-au adus aminte de vorbele spuse și încă mă întreb care trăiri inspiră mai mult.De ce atunci când înțelegem este întotdeauna mult prea târziu? Sau poate că uneori ar fi prea mult dacă am avea și forma și fondul, și zâmbetul și ce se ascunde în spatele lui.
Pe textul:
„Orele" de Călin Sămărghițan
0 suflu
ContextAdor versurile \"când am găsit-o înota dincolo de geamandurile atracției spre ispită\", exprimarea metaforică și originală dau farmec acestui poem, are gust de sare de mare și miros de femeie, sunt aici niște versuri care înseamnă fiecare cîte o transformare în jocul iubirii, sunt cuvinte care vorbesc dar nu spun totul, incită și stârnesc curiozitatea.
Pe textul:
„between love & attraction" de Murza Narcis Ioel
0 suflu
ContextPredestinat Sisif să poarte bolovanul pe munte neîncetat, conștient că se va prăbuși din nou la vale...al tău mit e cam macabru, de la furt de cal la crimă e o diferență, ai încercat să sublieniezi faptul că există un destin dat și că omul nu se abate de la acesta?povestirea aduce puțin cu filmele acelea horror, în care criminalul moare, lucrurile par să fie în final rezolvate, cadrul este relaxant, liniștit pînă cînd apare spiritul criminalului în alt corp.Îmi pare inedită comparația cu mitul lui Sisif, trebuie să recunosc, consider textul foarte potrivit pentru un film, ideea.
Pe textul:
„Mitul lui Sisif" de Claudiu Maxim
0 suflu
ContextSurghiunit sau dimpotrivă
pus la mare rang
în stat
de mîndrie
că-i bărbat.
pus la mare rang
în stat
de mîndrie
că-i bărbat.
Pe textul:
„Ciudățenia părului" de Deliman Leontin
De îmbunătățit0 suflu
ContextExtazul păcatului, ispita șarpelui, să muști din măr e ca și cum ai trăi 1000 de vieți într-o singură secundă...apoi uiți să respiri.
Pe textul:
„infidel" de Negru Valentina
De îmbunătățit0 suflu
ContextNe înfruptăm cu poftă din efemer, ne înecăm în voluptate și ne pîndește frica, frica de urît, de boală, de grotesc, de moarte.Ea stă ascunsă, cu ai săi colți albi și ascuțiți, pregătită să sfîșie și ultima secundă de plăcere...neputința ne doare ca o rană sîngerîndă, bătrînii devin marionete uscate și urît mirositoare, e iadul promis de misionari...nu mai contează, cu părul alb, tremurînd pe picioare, vom lua bastonul și vom șchiopăta în lume, să propăvăduim frumusețea.
Pe textul:
„Ridurile mele" de Alexandru Corneliu ENEA
De îmbunătățit0 suflu
ContextAș vrea să aud versurile tale transpuse în cîntec...
Pe textul:
„Tineri" de Daniela Slapciu
De îmbunătățit0 suflu
ContextAi scăldat parcul în bucurie, te-ai jucat printre cuvinte și ai sedus ploaia.Această escapadă tomnatecă îmi fură un zâmbet ștrengar, așa ca a ta poezie.
Pe textul:
„plimbare în parc" de Murza Narcis Ioel
De îmbunătățit0 suflu
Context