Dragoș Vișan
Verificat@dragos-visan
„Cuvântule de lumină, în cer îngeri Te știu pe dinafară, ca noi să Te repetăm pe dinăuntru-ntr-un poem!”
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius,…
Frumoasă scrisorica lui Gigel de la mămica ajunsă din căsuța din pădure horror la spital? Voi ce spuneți, dragi steluțari din 2023? Merită acest text liric, de-un aparent simplist lirism obiectiv steluță? Mie îmi pare că merită?
Oare ce standarde poate să îndeplinească astăzi un text literar pentru a primi steluță? Înainte se muncea mai mult pe texte. Se comenta, cu maximă aplecare și aplicare a principiilor estetice, a receptării vigilente.
Pe textul:
„Scrisoarea Mariei către fiul său, Gigel" de Paul Dârvariu
Pe textul:
„Ghicitoare 452" de Miclăuș Silvestru
Eu unul solicit să nu mi se mai ofere nicio steluță. De nimeni.
Pe textul:
„Să taci!" de Emilian Lican
Scuze, se autocorectează pe tabletă.
Am pierdut un lung comentariu. Altfel nu apăreau atâtea nedumeriri.
Puteți să mă mai contactați atunci când voi șterge acest text scris cu multă bucurie și fericire. Nu glumesc.
Pe textul:
„O căsuță a scrisului meu adevărat " de Dragoș Vișan
Așteptați să îl șterg. Dar nu e nevoie de atâtea comentarii.
Pe textul:
„O căsuță a scrisului meu adevărat " de Dragoș Vișan
De asemenea, și eu vă respect mult, din "prietenie cât mai multă poetică. Textele mele sunt "personale" fără valoare ori pretenție artistică, decât foarte puțină. Scopul meu este de acum să scriu cât mai exact din viață, necalofil, tâmpit, boem, satiric, oribil. Nu sunt scriitor. Am mai spus. Sunt prea pătimaș tocmai ca să pot scrie fără scop întotdeauna.
Pe textul:
„O căsuță a scrisului meu adevărat " de Dragoș Vișan
Pe textul:
„cheta la mare" de Leonard Ancuta
"în mod direct" va dispărea de-l voi publica în vreo revistă. Ai observat că e redundant spus.
Pe textul:
„Subsolul vieții mele" de Irinel Georgescu
Câtă dramă, omul e un evacuat din propria casă, nu-și vede fosta locuință din pricina ceții în a doua strofă. "Funia de lumină" încă rezistă, el ar vrea să evadeze ca o pasăre din această subviețuire, din ternul contingent.
Poem și descriptiv, și de-o mare melancolie. Superb. Dar cel mai mult este poem filosofic, de meditație pesimistă, scepticismul eului liric având o tentă de ocrotire a vieții celor neînțeleși, suferinzi.
Pe textul:
„Numai tristețea" de Cristina-Monica Moldoveanu
Pe textul:
„Încă o ploaie " de Ecaterina Ștefan
Cât de bine scrii, Ecaterina, despre acest "autobuz" gri al Constanței și nu numai despre el. Era la începutul ultimului an normal, 2019. Alergarea după acest autobuz mai vechi, agat, gata să se retragă de tot în pensionarea sa definitivă, decizia de a nu-l deranja în mersul său are relevanță și afectiv, printr-o luptă volitivă sisifică. Îmi place epicizarea acestei stări de transă inversată.
Unde mai ești, de ce nu îți faci apariția!
Pe textul:
„Autobuzul" de Ecaterina Ștefan
Pe textul:
„Ce facem cu Irinel Georgescu/ Dragos Visan?" de Bogdan Geana
Versuri scurte, stil concis.
Pe textul:
„Anti-vânătorească" de Zina Lupulescu
Un comentariu scris categoric de o doamnă! Am oprit și eu un vin spaniol, pentru rudele mele, pentru tată și soră. L-am luat de-o lună din Torrex Costa. Rioja Antaño Tempranillo 2021.
Am căutat doamne Lupulescu pe Facebook, să găsesc și un poem la ele. Le-am solicitat prietenia, poate și-or deschide îngăduința prin acceptare, căzând și petale de versuri.
Acest poem este minunat. Are trei strofe boeme foarte distincte, c-o trecere înaripată sau osuară prin experiență. Prietenia - Sinceritate contează.
Acum spuneți-ne, vă rugăm. Dacă nu sunteți Rudy, aveți o oarecare identitate pe Fb?
Glumesc. Eu sunt convins că sunteți femeie. Și poetă.
Scrieți și sonete? Ce preferați, prozodia clasică ori verslibrismul mai neoavangardist?
Pe textul:
„NE BUN DE LE GAT" de Zina Lupulescu
Toate ca toate, dar vreau să rămână ca mostre și textele lui Paul Coculeanu (două pagini de postări, căci nu am de unde le găsi altă dată, îs tare faine în anul 2013). M-am atașat și de Irinel. Promit că nu voi întra decât cu identitatea reală de acum înainte în intervenții. Dar să înghețe ceilalți fără să intre textele la Refuzat permanent, căci le pot pierde definitiv pe unele, please!
Pe textul:
„Ce facem cu Irinel Georgescu/ Dragos Visan?" de Bogdan Geana
Pe textul:
„Ce facem cu Irinel Georgescu/ Dragos Visan?" de Bogdan Geana
Accept din nou cât o fi. Hotărâți voi, vă rog! Dacă postez mi-e de ajuns. Dacă și comentez prin verificare de către echipa editorială, este și mai instructiv. Sunt la rece și e o bună învățătură de minte, far sunt iarăși Dragoș Vișan, mă întorc în mine însumi — ceea ce nu sperasem deloc în iarnă sau azi.
Pe textul:
„Ce facem cu Irinel Georgescu/ Dragos Visan?" de Bogdan Geana
Pe textul:
„Ce facem cu Irinel Georgescu/ Dragos Visan?" de Bogdan Geana
