DVDragoș Vișan
Verificat@dragos-visan
București
„Cuvântule de lumină, în cer îngeri Te știu pe dinafară, ca noi să Te repetăm pe dinăuntru-ntr-un poem!”
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius,…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Există stridii care produc, din câte un fir de nisip, câte o perlă. Există melci care produc și vreo esență de mir. Din cele patruzeci, ale marelui mir, făcut o singură dată pe an, la Ierusalim. Așadar e vorba și de moluște vii. Pomenirea lor n-ar fi un... inutilă. Dacă stau închise, cum oare se arată interesate de curtea partenerilor și se deschid? Evident, sunt moluște de ambele sexe.
Pe textul:
„De ce se aude în scoică marea..." de Iulia Elize
0 suflu
ContextImplicațiile sexuale sunt, după mine, clare. Sunt unii oameni care urlă când fac sex (dragoste). Alte persoane pun amortizor actului, la extaz. Unii se prefac. Altii nu mimează. Se aud mici sunete. În tinerețe unii urlau mai mult.
Aș vrea să întreb ce înseamnă "melcul ține mirul". Nu este din vorbirea cotidiană. Și e o prea mare ambiguitate în acest mic enunț.
Aș vrea să întreb ce înseamnă "melcul ține mirul". Nu este din vorbirea cotidiană. Și e o prea mare ambiguitate în acest mic enunț.
Pe textul:
„De ce se aude în scoică marea..." de Iulia Elize
0 suflu
Context"Mirul" o fi un indiciu metaforic pentru glanda care arată că moluștele de sex feminin și masculin sunt gata de împerechere și chiar se întâlnesc, se lipesc. Melcii călare, unul pe altul! Scoicile se sărută, unind picioarele cu organele de înmulțire cu tot. N-o fi mirul chemării nuptiale a moluștelor pentru "macaci".
Șirul lui Fibonacci are graficul în formă de melc. Fiecare număr nou din șir este suma celor două anterioare.
Șirul lui Fibonacci are graficul în formă de melc. Fiecare număr nou din șir este suma celor două anterioare.
Pe textul:
„De ce se aude în scoică marea..." de Iulia Elize
0 suflu
ContextAm făcut comentariu. La textul poetic. Nu caut răspunsuri la himere. Se pare că sunetul cochiliilor, precum al unor peșteri este unul himeric. Am spus că există. Nu am negat persistența sonoră a unui vuiet din carcasele moarte ale moluștelor. Acestea, fie scoici, fie melci, pot fi și din lacuri, fluvii râuri. Și de apă dulce.
Eu zic atât: poezia poate propune cel mult o himeră.
Eu zic atât: poezia poate propune cel mult o himeră.
Pe textul:
„De ce se aude în scoică marea..." de Iulia Elize
0 suflu
ContextNu "verginitatea". "Virginitatea". Apar gerunzii și prea multe cuvinte de legătură. Este un poem nostalgic despre o iubire. Nu știm dacă mai continuă sau s-a încheiat deja.
Pe textul:
„mi-erai învierea" de Dumitru Sava
0 suflu
ContextCohleea sau melcul osos este acea parte adâncă a urechii interne, care ne dă informații, impresii auditive. Melcul nostru e responsabil cu ascultarea mării în anumite cavități creatoare de ecou.
Pe textul:
„De ce se aude în scoică marea..." de Iulia Elize
0 suflu
ContextScoica e un simbol al organului uman femeiesc. Dacă carcasa dublă e precum cracii, strânși cât sunt în mișcare, viață, piciorul scoicii dă un dinamism aparte acestei vietăți. Dacă e plină, prin scoică intră apă, mâncare, nisip. Nu se aude nimic din ea.
Dacă ar fi goală, înseamnă că-i golită de piciorul cărnos. Scoaterea piciorului mediilor și stridiilor se face prin fierbere, ori prin devorare (păsări, pești, foci etc.). Nu prin cochilia dublă a scoicii se aude marea, oceanul. Cu din cochilia unică și spiralată a melcului.
Dacă ar fi goală, înseamnă că-i golită de piciorul cărnos. Scoaterea piciorului mediilor și stridiilor se face prin fierbere, ori prin devorare (păsări, pești, foci etc.). Nu prin cochilia dublă a scoicii se aude marea, oceanul. Cu din cochilia unică și spiralată a melcului.
Pe textul:
„De ce se aude în scoică marea..." de Iulia Elize
0 suflu
ContextNu poate fi decât... pamblică. După cum a zis un ministru al educației, Valentin Popa, in 2018.
Pentru că... panglică este și un mare vierme intestinal. Și nu există în ghicitoare niciun indiciu în vreun vers despre acest parazit din organismele mamiferelor.
Pentru că... panglică este și un mare vierme intestinal. Și nu există în ghicitoare niciun indiciu în vreun vers despre acest parazit din organismele mamiferelor.
Pe textul:
„ Ghicitoare 502" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextÎn stepa europeană ielele ies războinice în Ragnorokul smintirii bărbaților ce-și păzesc țarinile cu ochii larg deschiși, vulnerabili. Mi-a plăcut poemul. Dacă ar suna și ca un cântec, folk-rock, ar fi fain.
Pe textul:
„Ielele pustiului" de Emilian Lican
0 suflu
ContextÎn mare parte, toată lumea se înșală. Iar comparația cu mutările nevăzute de pe tabla de șah, aici, în cazul atacului de autoapărare a propriei poziții în ierarhia prigoginistă nu a ținut decât cât o îmbătare notorie cu votcă și revenire la arme.
Pe textul:
„Excursia de weekend a lui Prigojin" de Dragoș Vișan
0 suflu
ContextÎntr-un răboj pe-un lemn verde scrijelat și eu pot să fac portativ de purtat inspirația mea zisă artistică. Sau de aed contemporan. Nu suntem deloc poeți, ci aezi. Poeții nici n-au apărut vreodată pe pământ, dat fiind faptul că avem o istorie ce se cheamă de fapt Irealitatea vieții popoarelor. A păcăli existența sau istoria reală înseamnă, în mod evident, păcălirea artei adevărate.
Pe textul:
„… și-apoi" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
Context"Poetul tău nu e acolo :)"
Nu e poetul Dragoș Vișan. Nici omul Vișan Dragoș de pe Facebook.
Mon moi-même est Irinel Fleica ou Irușu Perușu, captivul liber, rămas fără drepturi de autor și comentator.
Din păcate, ca Iruș nu mă pot purta niciodată bătăios. Am acceptat să fiu eh... eu de Paști ca... să-mi tai craca de Irinel Georgescu.
Acest offtopic este, cred, ultimul meu comentariu sau răspuns ca Irinel G.
Nu e poetul Dragoș Vișan. Nici omul Vișan Dragoș de pe Facebook.
Mon moi-même est Irinel Fleica ou Irușu Perușu, captivul liber, rămas fără drepturi de autor și comentator.
Din păcate, ca Iruș nu mă pot purta niciodată bătăios. Am acceptat să fiu eh... eu de Paști ca... să-mi tai craca de Irinel Georgescu.
Acest offtopic este, cred, ultimul meu comentariu sau răspuns ca Irinel G.
Pe textul:
„Îmi voi lăsa în verde uscat spaniol hoitul" de Irinel Georgescu
Recomandat0 suflu
ContextWow, am presimțit că am făcut ceva bun și... iată!
Nu "iacătă", cum zicea Marian Ciucă astăzi, nu "ietete", cum vorbea coana Leana.
Nu "iacătă", cum zicea Marian Ciucă astăzi, nu "ietete", cum vorbea coana Leana.
Pe textul:
„Nu e poezia decât un pariu între sexe" de Dragoș Vișan
0 suflu
ContextPoate... brusture. Frunze ca pălăriile. Are efecte împotriva reumatismului. Și împotriva altor probleme de picior.
Pe textul:
„Ghicit(oare?) 7" de George Pașa
0 suflu
ContextIncomplet, scris, parafat. Nu modific. Nu am fost acum, ci acum 11 luni. Eu scriu texte ca-n jurnal. Se terminase Incursiunea pe biclă la Zece Hotare. Pe Marea secetă de anul trecut. Multe ar mai fi fost de notat. Eu las esența. M-au lătrat când coboram înspre Șuncuiuș doi câini de pază, de ciobano. Am nimerit într-o denivelare, m-am dat peste cap cu bicicleta, însă aveam cască și protecția (pavăza) s-a declanșat brusc, acoperindu-mi și ochii, nasul. Etc.
Pe textul:
„Zece Hotare" de Dragoș Vișan
0 suflu
Context"Minciuna stă cu regele la masă", iată un titlu emblematic, protestatar, al unui pamflet de acum un veac, antimonarhist. Îmi place la nebunie acest discurs poetic, incisivitatea eului liric gata să se dueleze cu oamenii minciunii, ce se cred mai înțelepți decât alții și mai târziu regretă.
Sunt trei typos, de îndreptat. Două în final: "îți cant", "nu mai stiu". Primul e "cconfunzi". Pesimist-sarcastic poem: "Târâșul e mersul cel din urmă".
Sunt trei typos, de îndreptat. Două în final: "îți cant", "nu mai stiu". Primul e "cconfunzi". Pesimist-sarcastic poem: "Târâșul e mersul cel din urmă".
Pe textul:
„trăgătorii de elitre 3" de ana sofian
0 suflu
ContextBună dimineața. Am făcut ieri și o excursie faină într-o "țară" mirifică de la marginea Carpaților. Mai am jumătate din turnirul șahist. Mă lupt la un clasic pe rupte. Sunt adversari tari.
Îmi pare mult că ți-au plăcut trei strofe foarte mult. Eu mereu scriu un tip de jurnal liric. Sau remembere poetice. De obicei notez din prezent, către viitor, ca acum! Bun sfat, cel cu șoptitul unor versuri către regina adversă. Dar dacă se va supăra mai tare?
Îmi pare mult că ți-au plăcut trei strofe foarte mult. Eu mereu scriu un tip de jurnal liric. Sau remembere poetice. De obicei notez din prezent, către viitor, ca acum! Bun sfat, cel cu șoptitul unor versuri către regina adversă. Dar dacă se va supăra mai tare?
Pe textul:
„Matinal șahist " de Dragoș Vișan
0 suflu
Context