DVDragoș Vișan
Verificat@dragos-visan
„Cuvântule de lumină, în cer îngeri Te știu pe dinafară, ca noi să Te repetăm pe dinăuntru-ntr-un poem!”
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius,…
Interesant. Aș fi ales ca autor și o situație din viață, spre exemplificare. Pentru dinamism.
Pe textul:
„Oglindire" de Nincu Mircea
așa aș vedea eu în text.
"Cel mai mult stătea la bunicul pe care îl știu"... nu, merită corectat aici.
"ați plecat, dragii mei [...]" ar sta mau bine între ghilimele, ca vorbire directă, nu indirectă.
În rest, poem atrăgător, bun, incitant! Felicitări!
Pe textul:
„exerciții de sinceritate – selfie " de Mihaela Popa
Trecerea "prin mănăstire" văd că se repetă. E doar o etapă a acțiunii, ori o fază a inițierii în niște taine?
Pe textul:
„Iulia Elize sau ”Fata cu nasul de... Scorțișoară”..." de Iulia Elize
nu sunt Vigilencia de pe spatele gardei,
plecat de la Omucideri,
din cauza distrugerii
nervului optic al soției în bataia
din răzbunare
a unor infractori,
nu sunt gardianul Fabio
Eu sunt un neom necreat încă,
Rec 639, chemat la vorbitor mă abțin,
închisă mi-e operația
și totuși nicicând nu mi-e-nchisă,
strigă la voi țesutul îndurerat
dintr-un chiuretaj în jurul plasei
N-am nimic de-a face prin închidere în mine
cu niciun ultim om infractor
de drept comun dacă nu am primit condamnare
deși mă pregătesc zi de zi s-o primesc,
cel ce-mi va da condamnare
se crede inchizitor demult,
cel ce-mi face rău nici nu știe
să cârâie tare după ajutor
dacă și el va fi sfâșiat
de-un erete flămând
Nu știu încotro se îndreaptă acest text.
Ilie Viorel, discută, hai, te rog, la obiect. Nu suntem chemați aici să facem psihologia claustrării.
Ionuț (Caragea), din jale sau din furie se întrupează Electra. Să ne bucurăm de prețul inspirației: sfâșietoare e schimbarea eului liric.
Pe textul:
„Sunt un neom necreat, Rec 639 (1)" de Dragoș Vișan
Studiez: viață de pușcăriaș.
Pe textul:
„Sunt un neom necreat, Rec 639 (1)" de Dragoș Vișan
Pe textul:
„Ochii care nu se văd sunt scriși în aer" de Antonia-Luiza Zavalic
E vorba de durerea transmisă de trup sufletului. Trupul e înger și se plânge sufletului ca la tronul ceresc.
Casa în care nu va întra viu niciodată o fi Terra părăsită de grija de dinainte a Domnului, din vina unor popoare ce se cred foarte "civilizate".
Strofă secundă între declarație de iubire între doi oameni frumoși spiritual, foarte implicați în relație și o viziune panoramică asupra existenței amenințate pe Terra.
Pe textul:
„Ochii care nu se văd sunt scriși în aer" de Antonia-Luiza Zavalic
Credința de-a fi corect
Pe textul:
„adiere" de Stanica Ilie Viorel
Până-n ficat...
"Încă te simt în mine tot". Nu sună interesant? Ba da, un text de text! "Norii de ploaie ne mint". Cum "ne mint"? "Rămâi în praful de sub pat". Dar ce-i, gunoi?
Pe textul:
„Neapus" de Crețu Dan Andrei
Pe textul:
„Mănânc Ceasla aurie, nu scuip" de Dragoș Vișan
Am adăugat o ultimă strofă.
Am luat un nou angajament pe site: minim de cuvinte adresate. La orice text! 21.
Pe textul:
„Mănânc Ceasla aurie, nu scuip" de Dragoș Vișan
Rămas bun!
Pe textul:
„Martirajul literaturii române" de Ionuț Georgescu
"Creșteau exponențial. I-am luat la mișto."
"Cu probleme la tranzistori"
Aștept ca autorul să-și ceară iertare. Acest pamflet este îndreptat și împotriva mea.
Pe textul:
„Martirajul literaturii române" de Ionuț Georgescu
Pe textul:
„Martirajul literaturii române" de Ionuț Georgescu
Se practică loviturile sub centură.
Nu-i plăcut să le primesc.
Pe textul:
„Proprietarul a 400 de sonete sau rățușca cea urâtă ce vrea să fie lebădă" de Ionuț Georgescu
Cu motiv. Ce directă de dreapta a primit Florin Rădulescu aici.
Dar eu de ce am primit schițări pamflerare în august, tot de om nelalocul său?
Pe textul:
„Proprietarul a 400 de sonete sau rățușca cea urâtă ce vrea să fie lebădă" de Ionuț Georgescu
Text prea bun, prea ca la școală!
Pe textul:
„Copii, haideți să ne jucăm de-a notele!" de George Pașa
Am zis că poți mult, Ionuț-Gionuț-Genuț scump.
Pe textul:
„Jurnal (1)" de Ionuț Georgescu