Boală de tratat la Claudiu Toșa.

N-are niciun motiv Elena Papadopol, autoarea acestui poem, intitulat atât de fain, "Interatomic", să fie foarte întristată, decât prin venirea neașteptată a domnului "critic" Claudiu Toșa în această dimineață, de 22 august 2023 să considere textul său "manea". O s-o dez-întristez și o să acord micropoemului "Interatomic" o stea. Are un discurs poetic de tip reverie în versuri, "sâmburele" răsăritului făcând marea să-și revină din pământul nopții "interatomic", pentru a fi dăruită tuturor oamenilor iar și iar. Marea este un simbol poetic pentru viața ce se reia în zori, odată cu revenirea soarelui pe boltă. *** O manea continuă, sordidă este incursiunea lui Claudiu Toșa printre textele și oamenii care nu-i plac, el insinuând în primele sale comentarii că "darul" despre care se face referire în text ar viza pe cei care l-au comentat foarte frumos ieri. Nu este adevărat. Iar am asistat la acoperirea cu noroi a unui text literar ce primise deja o receptare favorabilă, de se puteau închide ușor reacțiile și citi altele. M-am putut bucura până în vară de aprecieri din partea lui Claudiu Toșa, un critic de serviciu al site-ului redutabil până la începutul lunii iulie. De la poemul "Leviathan", atunci când mi-am schimbat încet-încet neprimitoarea receptare față de poezia lui Ionuț Caragea, el fiind acuzat ca autor de copierea fază cu fază sau rezumarea în versuri a unui episod din serialul cu același titlu (pe care nici nu-l văzuse deloc, sărmanul) de mai mulți colegi de site decât trebuia (nu îi crezusem deloc și nu mă alăturasem corului de lătrători, păstrând distanță și obiectivitate față acest poem foarte bun) am observat că toate comentariile sale arată un om cu multă cultură, îndrăgostit de poezia internațională. Un om ca toți oamenii. Mai fusese atacat puțin mai înainte și pe seama conținutului de idei cică nepatriotice la alt poem, o "replică" la "Deșteaptă-te, române", tot într-un mod orchestrat, ceea ce nu îmi plăcuse chiar deloc, pentru că poetul Claudiu Toșa îl făcuse în toate felurile, că i-ar jigni pe aproape toți românii, că ar fi influențat din afară prin dovedirea defectelor, că ar fi și "xenofob" (?), fără să aducă dovezi pertinente, numai citate din textul poetic neconcludente și chiar o puzderie de citate din comentariile (replicile) autorului, ce se apăra onest. Numai lături împrăștie de la un timp Claudiu Toșa, doar-doar va vedea cineva ce muncă "editorială" exercită el aici în mod constant. I-aș spune și eu la persoana a doua singular, ca la un spovedit public neoprotestant baptist, deși sunt teolog ortodox, așa: "Claudiu Toșa, așa s-a petrecut "tărășenia", despre care te miri că ar fi apărut între mine si colegul de site, poetul Ionuț Caragea. Tot insiști să denigrezi "înțelegerea cu cântec" dintre mine și Ionuț Caragea, produsă acum o lună. Dar nu ai niciun motiv să susții acest lucru. A fost așadar foarte spontană reîmpretenirea mea cu el, vreo săptămână părându-i și lui prea devreme să și discutăm (nu-i venea să creadă că-mi schimbasem radical poziția față de el). Strategia ta pe timp de vară a fost ca eu să dispar de pe site, fiind încurajat un timp chiar de către tine să mă iau de Ionuț Caragea. Tu ai venit cu acuze foarte mari, eu te-am secondat. Acesta-i adevărul." Încheiat spoveditul public. Nu mai intru în niciun detaliu, pentru că intriganții ca acest poet Claudiu Toșa, ce au prestanța de critici literari similieditori de site se cred aleși tutori pentru alți colegi, fac pe tutorii ori salvatorii lor, îi folosesc, apoi se debarasează de ei. După ce îi fusesem de ajutor, după ce observase că nu-l mai atac deloc pe Ionuț Caragea a venit c-o intimidare infamă: într-o zi de sfârșit de iulie sau început de august 2023 mi-a făcut rechizitoriu că l-am atacat susținut pe I. Caragea. Curat ca-n drame, tragedii! Incredibil maestru al intrigilor de doi bani... Adică am lansat cu el o bătălie, iar în momentul retragerii m-a legat pe câmpul de luptă, vrând să scape, ca eu să fiu țapul ispășitor, cel care va fi bineînțeles și sancționat aspru. Vorbește astăzi de-o incompatibilitate a poziției mele de steluțar. Pe când poziția sa de simplu membru păcălici este, crede el, la loc sigur, intangibilă. Așadar Claudiu Toșa venise cu toate acuzațiile grave asupra lui Ionuț Caragea, eu credeam că este mare editor pe Agonia, i-am dat crezare, am crezut că mandatul său editorial l-ar putea face să-l trimită oricând la plimbare pe I. Caragea. I-am cântat în strună, știind și părerea lui Victor Potra, mare guru de la fostul site FDL.ro, precum și cea a lui Dan Mihuț, poet constănțean, a douămiiștilor elitiști despre I. Caragea. I-am urat de vreo două-trei ori mult noroc în afara vieții grele ce i se pregătește pe aici, pe cenaclul literar. Am glumit cu el când i-am spus că dacă nu va pleca mai iute va da piept cu mine pe stradă pe undeva în țară și ne vom confrunta (bineînțeles, literar). Și îmblânzirea tonului meu față de atitudinea onestă a scriitorului Ionuț Caragea a venit cât se poate de natural. Nici acum nu ne-am dat unul altuia numerele de telefoane, nu ne auzim, nu facem nicio echipă. Aberații sunt toate acuzele poetului Claudiu Toșa. Iarăși susține și astăzi că eu și Ionuț Caragea "vorbim la telefon". Faptul că vorbele de clacă marca Claudiu Toșa se răsfrâng și asupra altor colegi de pe acest site literar mă face să-mi aduc aminte de crezul cinic al lui Machiavelli: "Scopul scuză mijloacele." Dacă toți colegii i-ar spune lui Claudiu Toșa că greșește vrând să dea el singur afară, prin intimidări repetate și invective oribile doi-trei membri ai Agoniei, atunci el ar replica: "Nu sunt eu cel care decide. He-hei, este altcineva, după cum veți vedea!" Aceasta este marea durere a mea și a lui Ionuț Caragea. Claudiu Toșa ne-o coace într-un mod stahanovist, zi de zi, ca un informator din defunctul regim comunist. Habar nu am de ce a ajuns să ne urască la fel de mult, că ne împarte jigniri cu orice ocazie. Repetă aceleași lucruri. Aproape neschimbate. Doar amplificate în durități de limbaj. Dacă el nu a fost în 2023 editor pe Agonia, atunci pretinde a avea drepturi extinse de a descuraja sistematic, de a trimite la plimbare niște membri. Nu aș dori să fie tot el cel care îmi va citi în septembrie contorul, să-i dau scaunul în casă. Apoi să zică: "Familia Vișan a consumat curent electric cât un bloc pe două secole pe Agonia. Sunteți debranșați." Poate va hotărî altcineva. Dar nu el va avea onoarea aceasta. Să vină hotărâre de la altcineva, primesc orice sancțiune! Oribilă misiune îndeplinește aici sau oriunde altundeva. Boală grea este cea de a-ți urmări colegii, de a-i instiga pe alții să facă același lucru, mai ales dacă te-au considerat editor. Boală de tratat. Eu întind o mână să mă împac cu toți. Iar el spune că-s dezaxat, că am fost mereu pus pe atacuri nefondate. Atacul său triplu momentan, asupra Elenei Papadopol, a lui Ionuț Caragea și a mea este un atac sub steag fals?