DRAGOS NICOLAE

banuiesc ca de vina-i vara si nebanuitele carari atinse cu piciorul, sau ochiul, cu toate astea cum ar trebui sa asteptam porumbeii din ciresul bunicului...ciresii din gradina bunicului au fost mancati de ferestrau, porumbeii s-au refugiat in gutui si-n visini, de unde stii c-au crescut acoperisuri? n-ai mai trecut prin orasul acesta...cat ar trebui sa mai asteptam?
si daca n-am facut-o la timp, adica de ziua ta: la ani buni

sunt religii, invataturi si scoli care preamaresc cumintenia si detasaREA, privirea din afara cuMinte a ceaea ce se intampla, fara zbucium, fara pasiune mistuitoare....
cred insa ca sunt lucruri care se potrivesc roadelor fiecarui pamant si chiar daca experienta este la mare pret (pentru mine) chiar si cea a tacerii si contemplarii pasive continuu sa cred ca ceea ce creste dintr-un anume pamant n-o sa i se potrivesacsa decat cine stie cum o alta fire a pamantului. Daca pamantul din si pe care ai crescut este navalnic, neAstamparat mereu frematator, in formare, vesnic rispit de vant si totusi in acelasi spatiu de mult prea multa vreme....intotdeauna o sa iasa la suprafata (dupa odihna sau neOdihna bineMeritata) Wanda, sau oricine altcineva itzi curge prin vene
stai sa ma dau mare. sa intri pe www.dragosnicolae.com si sa-mi zici cum itzi place. ma rog este in lucru, dar....
si posibil sa tanjesti dupa un martisor, asha ca-ti doresc o primaVara calda in maini, suflet si-n ...preajma

:)
de ce sa ma invidiezi? itzi pare a fi domol, linear fara zbucium? Uita-te bine si-ai sa descoperi ca exista iubiRea aceea nu la timpul trecut, nu trebuie s-o descoperi undeva...candva....poate doar s-a refugiat mai adanc in tine, dar inca este :)
vai de cel sau cea care ar trebui sa se uite mult in urma pentru a descoperii...ca traieste astFel

Asa se intampla sa fie
Tu sa ma vrei rupta din ochii tai
Eu maine,
N-O sa uitam nicicand din noi in noi
N-O sa trecem pe langa noi
Si-o sa cunoastem pe celalalt din noi...
....
astept doar un semn
pe care sa-l fac poveste.
buna ce mai faci? :)

doi in frumusete...
doi in vinovatie...si tot lipsit de sens
daca am putea sa cocotam paunii pe umerii nostrii poate ca n-am mai avea de ce sa tinem umerii peste noi, si-apoi de vreme ce numaidaca ai mai putea crede si-ai fi...crede

...si-asha patat ma rasFrag in gand....
vezi, ce bucurie cuvintele sau ce minune mai exact. insa stii poate mai bine ce minune sunt cuvintele uneori
....penUmbra-mi face miezul plapand...
uneori nici gandul nu pare ca poate cuPrinde ceea ce cuVantul prinde-n sine si duce :) mai trec cu gVantul pe-aici sa mai aflu cuvinte asezate...lung si fecund

mai mult ca sigur nu mai este vorba de obisnuinta. Oricum:) periculoasa bucata nu:)? o sa mai trec si-o sa am grija pe treceREA de pietoni:)

mai mult ca sigur ca da
ai disparut intre timp. vad si de ce. prinsa de cadoul tau :))
mai apari?

interesante franturi de viata..mai ales pentru un om care simte ca a gresit prin nastere veacul..sau poate s-a acomodat si obisnuinta l-a facut sa uite ca este un exilat cu trupul in timpul acesta...poate ma insel...mai citesc si altceva ca sa-mi pot da seama :)))

Uneori in apa mea privesc
ca in adancul tau
si poate
de-acolo eu cand plec
ca sa-mi adun
din spini a maini stange zbateri
....
ei isi rad de ea cu pietre
eu cu ochii ce-mi zambesc
buna:)))

poate pentru ca sunt pasari si .....pasari ce dau viata viselor si statuilor ce le cladim in noi pentru noi
pasarile tale au aripile inegreunate
de-atatia nori ce duc sub ele
n-a mai ramas din ele
decat zborurile ce vin
sa te duca departe
odata cu ele :)

asa sunt visele, iReale, si departe foarte...aici in noi, si uneori, doar uneori nici visele noastre nu ne vad pe noi cei care le traim, sau prin care traiesc ele. Pana la urma visle se leala de alte vise ale altora si prind viata sia astfel afla de cei care le traiesc dandu+le viata...sau nu . te-am papa, mai viseaza ca sa te mai vizitez.

frumoasa zicere dulce a mara ar fi pacat sa nu inteleaga nimic din asta...noaptea asta lunga de nesomn. mai trec odata cu srbatorile

vezi, nici nu trebuie sa te dai jos de pe role( eu unul am coborat...ma pregatesc de schiuri)...ca sa pui pe hartia ochilor lumii ceea ce siti uneori ca raBufneste in tine
Ma inTorc din eTern
Ca-n Etern sa ma-ngrop
Cu visele-mi toate
Cu iubiRea ce-o port
si adresa dordrag@zahoo.com

lunecarea asta printre idei si caderea asta dura printre iluzii....imi place ridicarea confuza plina de rani de spini si trezirea dupa toate astea in lumea....de zEi:)
N-am vazut nicaieri adormind cu strugurii in vie pe cineva in tot Aradul..cred ca de-asta nici nu mi-a prea placut orasul....se pare insa ca n-am stiut unde privii
ma bucur sa te citesc, copile:)
am sa mai vin pe-aici sa vad ce mai faci
pa

de obicei nu prea citesc fara rima si fara aer de pierdut de mult in timp...acum insa nu regret ca te-am citit, mi-a placut si pentru a nu da impresia ca vreau sa deSnod sau c-as fi omul foarfeca ma opresc.dar am sa mai citesc,asa ca innoada chiar daca vei avea comentarii \"de experti\" care te-ar putea face sa ramai innodata
:)
cu drag io drag

bun venit
lasa deMOONul caci vin lucruri reale si-au sa te prinda tare-n gheara lor....bun venit

invatz sa ma accept...stai mai putzin pe role si aseaza mai des cazaturile pe hartie...:)
poate ultima strofa era...
insa e...prea \"acum\",
ma stiu si ma accept
dadeam un dar prea scump
ce nu stii sa-l culegi...

buna :)

asteptam sa citesc ce s-a intamplat dupa ce-a venit noapte...asteptam sa citesc cum patrunde sau il patrunzi...intunericul, oricum cred c-ar fi bine sa revii cu continuarea chiar dulce a mara
:)))

N-am trecut pe-acolo niciodata...ca sa te vad rasucita in tine si-ngropata (chiar si pana la brau). pe-acolo pe unde trec eu lumea este altfel, iar caini de paza, speranta-n colt de ochi sunt precum oamenii in orasele suprapopulate.
continuu sa reVin pein gandul tau de poezie...cu multa placere (este putin spus)