Poezie
Veșnic
1 min lectură·
Mediu
Păcat de zilele cele cu soare
Cu fete și zâmbete șirete,
Suferind din patimi amare
Le desenam pe coli portrete.
Îmi închinam încheietura mâinii
Presând dungi negre de cărbune,
Eram doar eu pe chei și câinii,
Visam palate ca nici unde.
Bătrânul vânt cu plete reci
Îmi cântă stins mii de coline.
Acum, străinule, când treci
Mă vei găsi printre ruine.
001213
0