Poezie
alo? familia tomescu?
1 min lectură·
Mediu
mi-am spus
„astăzi o scot în parc
vorbim, râdem, poate o țin de mână —
dacă nu protestează”
tu ai venit punctuală
am ales o bancă de lângă lac – retrasă
o rață
privea spre noi
cu interes scăzut, dar constant
te-ai așezat
ai zis „nu te sprijini, e ud”
m-am sprijinit
tu ai deschis un "șapte seri"
și-ai început să-l studiezi
pentru stabilirea următoarei
destinații
bicicliștii treceau în valuri
ca ideile bune care-ți vin mereu
după
ai zis
„te-ai gândit foarte bine s-o întrebi pe mama la telefon
dar te rog data viitoare când suni
cere cu mine”
n-am intrat în detalii
dar am confirmat, în timp
ce striveam discret un țânțar
„mersi” ai mai adăugat, extrăgând o napolitană
tot fără să mă privești
am încercat să trag cu ochiul peste umăr –
„stai că ți-l dau imediat” – și te-ai tras mai în colț
rața înota în cercuri mici, tot mai aproape de mal
apoi s-a oprit
i-am aruncat pe furiș o napolitană
„mergem la lecția” ai zis
„și să știi că-n perioada următoare o să am de învățat foarte mult”
„bine” am zis
„mălăele îmi place”
00492
0