Doru Emanuel Iconar

Uf! Ați fost la Chișinău la 5 zile după mine. Am fost acolo in 10, 11, 12, octombrie. Păcat, ne puteam cunoaște. Nu-i așa că este cel mai frumos oraș în toamnă? Parcă și lumina este alta, mai blândă, mai bogată. Oamenii, oamenii sunt deosebiți.
Mă bucur că am trecut, ați readus în minte amintiri dragi.

Doru Emanuel

O desfășurare nemaipomenită de imagini și de cuvinte pline de culoare, amuzante, adevărate ferestre prin care am zărit străzile Pragăi, cu o uimire pe care sper să mi-o potolesc în primăvară. Totul servit într-un stil nonșalant si cu o cursivitate pe care numai vechile canoane ale poeziei o pot da și pe care eu le apreciez în mod deosebit.

Doru Emanuel

Mereu trec prin poemele tale, am de învățat din modul de a scrie la care ai ajuns. Așa și acum. Doar că acum las semn de admirație pentru firescul discursului tău chiar dacă adânc pătruns de tristețe dar asta este una din caracteristicile poeziei tale. Totuși prefer ultimele două strofe, nu pentru că ar fi mai bune sau mai altfel, pur și simplu rezonează cu cel ce sunt.
Să-mi ierți, te rog, sărăcia vorbelor lăsate aici. Poemul tău merită mai mult.

Doru Emanuel

Sunteți o permanentă provocare pentru mine. Iată, vin cu variante:

vântul scuturând
ramuri uscate de spini -
ultimul smirdar

nucul bătrânul
doar cu o frunză pe ram -
jos pled auriu

Ce spuneți?

Doru Emanuel


P.S. smirdar = trandafiri-de-munte

Frumoasă într-adevăr toamna la Chișinău, parcă mai frumoasă decât la Cluj, poate datorată mulțimii spațiilor verzi ce lipsește la noi. Am făcut mulțime de fotografii, păcat că nu le pot împărtăși.
Versurile dumneavoastră mi-au reamintit toate acestea. Completarea mea, un dar de suflet pentru Chișinău:

târzie toamnă
un braț de crizanteme
aduce în dar


Doru Emanuel

Ce spui de următoarea variantă care evită personificarea și ultimul vers care pare puțin forțat:

dureri de toamna
doar gutuia zâmbește
pe ramul golaș

Ai găsit cuvinte mai frumoase, mai expresive, din păcate nu te poți încadra în formula 5 – 7 – 5. Două zile am încercat să le înghesui cumva dar să și curgă firesc. N-am reușit. Poate altcineva mai talentat.

Cu drag
Doruleț

Iarăși m-ați prins cu povestea spusă măcar că nu-mi plac tristețile. Am trecut doar să arunc o privire și iată, am ajuns la sfârșit. Este acesta sfârșitul sau să sperăm că Domnul a făcut dreptate? Sunt sigur că s-au îndreptat faptele în cele din urmă deși poate prea târziu pentru cei doi, prea târziu pentru această lume.
O poveste de o strălucire molcomă, o poveste de spus la gura sobei privind flăcările ce-ncearcă să eclipseze căldura și culorile soarelui în asfințit.

Doruleț

O personală ce debutează excelent, aș alege și ultima strofă pentru imaginea cerului privit ca o holdă.
În celelalte două instantanee nu știu cum să privesc înfășurarea cuvintele.


Doru Emanuel

Tema morții revine obsedant și cuvintele tale lovesc puternic transmițând o senzație dureroasă de singurătate într-un discurs structurat natural, sugestiv de o intensitatea, o profunzimea care caracterizează poezia ta, un spectacol de la primele versuri. Sfârșitul este de o sensibilitate ieșită din comun

„așa că-mi las numele scrijelit în palmă
și adorm liniștit ca Dumnezeu
să mă găsească acasă

știu că și mâine se moare...”

Un prim vers foarte bun, captează atenția și crează o atmosferă aparte, se simte autenticul, sensibilitatea.

“..se întuneca prea des
în mine”

Se simte autenticul, sensibilitatea. Un final la fel de bun:

“te voi lăsa să privești printre gene
obsedat de roșul tălpilor mele pe cioburi
albastre..”

Ar merita să prelucrezi partea de mijloc, ideea e bună, prea multe cuvinte, te pierzi în amănunte.


Doru Emanuel

Cei care te iau la mișto nu contează, cei care n-o fac nu contează, cei care te citesc sau nu au auzit niciodată de tine nu contează. „bătrâni, tineri, nu putem trăi fără a scrie.” Asta este important, ne definește. Restul, dincolo de acest chin sau nebunie, suntem oameni cu toate cele bune sau rele. Trăim, ne războim, murim în fiecare zi. Și scriem.

Doru Emanuel

De câte ori vor înflori salcâmii acest haibun va înflori și el în minte, căci limpezimea discursului, calmul și sensibilitatea îmbracă plăcut aceste amintiri.
Vă prieste anotimpul.

chip la fereastră
flori de salcâm se-apleacă
peste caiete

Doruleț

Aveți dreptate, Domnul nu ne lasă singuri niciodată și chiar dacă nici un om nu-și întoarce fața spre noi, iubirea Lui ne este întotdeauna aproape, ne însoțește în toate zilele ce ne sunt orânduite.

Doruleț

Un text în care culoarea se împletește plăcut cu cântecul greierașului, dând naștere unui text delicat în care haiku-urile sunt picături lirice care încantă cititorul
E plăcut să citești un haibun atât de bine șlefuit.

Dorulet

Poate era bine să nu mă grăbesc să postez impresiile personale despre acest eveniment. Uite, unora n-a plăcut. Drept e că n-a ieșit tocmai ce vroiam. Știu și eu?!

Mulțumesc celor care au înțeles și au acceptat gestul meu. Așa puțin, fiecare rând este dedicat celor din Chișinău. M-au primit cum numai oameni cu inima largă și mintea luminată știu să primească un străin, un autor necunoscut, la început de drum, nerecomandat de nimeni decât de poeziile și poveștile lui.

De ce am vrut neapărat să vorbesc despre ei? Pentru că îi consider primul regenator al epocii, cei ce se străduie să îndrepte actuala stare de lucruri. Sincera lor generozitate, atât de firească, deschisă, mi-au dat imboldul de a veni în față dumneavoastră. Și mai cred că trebuie să fi dăruit cu har divin ca să poți trece prin atâtea nedreptăți și să nu cedezi, să nu te apleci, să fi tu cel lăsat de Domnul aici pe pământ.
Merită mai mult? De acord cu dumneavoastră.

Mulțumesc pentru trecere, opinii, aprecieri.

Doru Emanuel

Reușită a doua strofă, acel „căci” cred că poate lipsi. Ce spui? Mi se pare absolut inutil. Prima strofă ar trebui prelucrată, simplificată, ideea e bună, chiar și titlul.
„nori înlăcrimați”? Crezi ca sună bine?

Doru Emanuel

Emil Iliescu

Dumneavoastră știați de concursul de poezie de la Brașov. Acolo abia în 14 noiembrie voi ști rezultatele. Cel de acum, de la Chișinău, nu a fost anunțat pe site. Am primit înștiințare despre acest festival ce are într-adevăr mai multe secțiuni de la un prieten, Florian Liviu Jianu.
Mulțumesc de trecere, bunăvoință și prietenie.

Cu drag
Doruleț



Teodor Dume

Orice comentariu de la tine este așteptat cu bucurie pentru că vine de la un prieten. Chiar dacă nu ne-am întâlnit niciodată, eu așa te consider.

Cu drag
Doruleț



Ecaterina Bărgan

Abia azi am descărcat fotografiile făcute la Chișinău. Dar multe sunt din oraș, străzi, oameni, muzee, expoziții de pictură, parcuri, piețe. Încerc să selectez ceva bun pentru postat daca crezi. Mulțumesc de ajutor.
Oare de ce îmi era frică de tine?! Nu știu!


Doru Emanuel

Am încercat să răspund cererii dumneavoastră deși nu știu de fapt cum se scrie un reportaj. Tot ce am făcut e să las, foarte pe scurt, impresiile mele. Nu m-am gândit că vor fi atâtea persoane interesate de ce s-a întâmplat acolo. Sper să pot revenii cu date mai multe. Le voi cere de la Chișinău. Chiar nu le am, nu m-am dus pregătit pentru așa ceva. Iar emoțiile au fost mari, foarte mari.
Acum ideea dumneavoastră mi se pare bună, am învățat încă ceva. Mulțumesc!

Cu drag

Doruleț

Mahmoud Djamal

Mulțumesc. Știu că aveți doi băieți, dumneavoastră sunteți poet deci înțelegeți mai bine un tânăr ca mine.

Doru Emanuel


Andrei Trocea

Îți mulțumesc Andrei. Nu știu cum faci dar mereu ești în preajmă și mă simt bine știind că pe cineva interesează nimicurile mele.
Te aștept la următoarelele texte.

Doruleț


Domnului Mihai Cucereavii

Îmi pare și mie rău că nu ne-am întâlnit, sunt tare curios în ce vă privește.
Poate data viitoare.

Doru Emanuel

O compoziție dinamică și vie, culoarea împletindu-se plăcut cu sunetul roadelor căzute la pământ.
Reușit poem


Doruleț