Doru Emanuel Iconar
Verificat@doru-emanuel-iconar
„vreau sa fiu un nou Labis”
Data nașterii: 1994 - iunie – 02 Profesia: elev, din 2013 student Imi plac Arghezi, Labis, Caragiale. Activitatea literară: 2003 - Mențiune pentru poezie, concursul „Micii creatori” Cluj-Napoca; 2004 – Premiul I pentru cea mai frumoasă poveste „Papucul doamnei” - concursul „Micii creatori” Cluj-Napoca; 2006 - Mențiune la „Concursului Național…
Ați intuit perfect, a fost un dialog viu, cald, m-a prins, înlăturând repede celebra mea timiditate, cu puncte interesante, între doi oameni care s-au descoperit cu această ocazie, fără a fi dezamăgiți unul de altul. Dimpotrivă.
Mulțumesc de trecere, întotdeauna binevenită, pentru că intotdeauna învăț ceva de la dumneavoastră.
Doruleț
Pe textul:
„„Evadările unui poet domestic”" de Doru Emanuel Iconar
Mulțumesc mult de vizită și pentru cuvintele lăsate.
Am deschis într-adevăr un jurnal al acestor zile. Sunt curios ce și cum gândesc colegii mei de generație și poate, prin intermediul acestor pagini, părinții îi vor înțelege mai bine pe tinerii de azi. Pentru că timp de discuții nu prea mai este, din cîte am aflat de la ei. Sunt puțini norocoși iar eu sunt unul dintre ei.
Vă aștept, jurnalul va continua.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Interviu printre colegi - Iulia" de Doru Emanuel Iconar
Trebuie să mulțumesc și domnului Dăncuș, pentru că a avut încredere în mine.
Doru Emanuel
Pe textul:
„„Evadările unui poet domestic”" de Doru Emanuel Iconar
Vă așteptam, de ce să nu recunosc?! Ați venit și încă c-un buchet de felicitări. Cu așa miresme de cuvinte numai de laudă mă simt răsfățat. dD aceea promit să încerc să vă ademenesc și cu alte povestiri, pagini de jurnal sau ce-o mai fi, ce-o mai iscodi și pofti mintea și inima.
Mulțumesc.
Doruleț
Pe textul:
„Într-o joi, așteptând ploi" de Doru Emanuel Iconar
Ștefan Alexandru Ciobanu.
Cât mai multe succese și pe viitor.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Premiile Festivalului Internațional de poezie Grigore Vieru, ediția I" de ștefan ciobanu
RecomandatMihaela Roxana Boboc!
Succese și în continuare. Cât mai multe.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Premiile Festivalului Internațional de Poezie din Sighetu Marmației, ediția XXXVI" de Mihaela Roxana Boboc
RecomandatInterviul a fost de-adevăratelea. Finalul zici că nu se termină în mod echitabil? Crede-mă, Iulia nu are nevoie de încurajări. Dacă își pune în cap să facă ceva, face, dacă vrea ceva, obține. Cred că la momentul respectiv croia deja planuri cum să facă față concurenței, adică mie. E o fată deosebită, din toate punctele de vedere.
Mulțumesc de trecere și aprecierile lăsate aici. Poate mai vii în vizită la următoarele interviuri.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Interviu printre colegi - Iulia" de Doru Emanuel Iconar
Bănuiesc că este doar o neatenție, dar paragrafele doi și trei încep cam la fel:
„Aici, la „Potcoava de aur” se întâlneau cei mai renumiți hoți de cai..”
și
“În cârciuma lui Ruben se putea întâlni nestingherită întreaga șleahtă de lotrii...”
Scăparea se poate remedia ușor. Ex.:
„Întreaga șleahtă de lotrii ai Maramureșului de dincoace de Gutâi, chiar și cei care erau certați cu legea „la cuțite” și hăituiți de jandarmi, puteau sta mai liniștiți în cârciuma lui Ruben decât în vreo văgăună din codru”.
Sigur veți descoperii cea mai bună variantă.
Iarăși, aș despărți frază în două.
„Îi plăcea această masă pentru simplul fapt că putea privi undeva unde nu se întâmpla nimic și astfel putea să cugete în liniște, întotdeauna se așeza numai la această masă.”
„Îi plăcea această masă pentru simplul fapt că putea privi undeva unde nu se întâmpla nimic și astfel putea să cugete în liniște. Întotdeauna se așeza numai la această masă.”
Desigur, dumneavoastră hotărâți.
Vă urmăresc cu plăcere textele, pentru că sunt bine scrise iar poveștile atractive.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Onoarea hoților de cai -2-" de mihai traista
„Cu mânuirea condeiului” are dreptate colegul, altfel m-aș pripăși eu aici, așa, de fiecare dată când postați ceva? Nu prea cred, că-s tare greu de mulțumit.
„Și oarbă și tâmpită pe deasupra!” Mă speriați! Sper să nu trec prin astfel de momente de cumpănă. Deși, dacă stau să mă gândesc, ele sunt sarea și piperul ce îndepărtează cocleala zilei.
Doruleț
Pe textul:
„Scrisori netrimise (11)" de Florentina-Loredana Dalian
Să nu renunțați la a scrie în manieră niponă. Chiar dacă nu scriem haiku-uri veritabile, sunt linii noi de explorare a limbajului, o posibilă cale de dezvoltare a liricii românești.
Oricum, sunteți unul din autorii preferați, chiar dacă voi interveni rar.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Pământ nearat" de Gârda Petru Ioan
Mă duc să te descopăr.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Azi-noapte, în timp ce așteptam la semafor" de remus eduard stefan
Maidanul e primul cuvânt care mi-a venit în minte, am spus și în primul comentariu, și deși am căutat în DEX, nu am găsit nici un cuvânt potrivit pentru a înlocui acel pământ nearat, respectiv un sinonim potrivit versurilor dumneavoastră.
Se pare că nu am reușit să mă fac înțeles.
Scuze pentru intervenție.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Pământ nearat" de Gârda Petru Ioan
Antiteza cu „pământ nearat” mi s-a părut mai puțin reușită. Am propus doar, prin varianta mea, opoziția între copiii care se joacă fără grija zilei de mâine și fruntea împovărată de griji a bunicului și a doua, cea dintre maidanul plin de buruieni și pământul ce ne hrănește.
Posibil greșesc și nu este acolo vorba de nici o redundanță.
Am spus doar ce am simțit iar semnul l-am lăsat mai ales pentru ultimele două versuri, care m-au mișcat.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Pământ nearat" de Gârda Petru Ioan
brazde adânci pe fruntea
bunicului
Variantă, nu știu cât de nimerită, ar vrea să evite „pământ nearat – brazde adânci”, maidanul fiind un loc viran, loc de joacă mai degrabă decât de arat pentru viitoare recolte. Probabil greșesc. Sigur sunt variante mai bune, nu le găsesc acum.
Mi-a atras atenția, prin multele înțelesuri:
„brazde adânci pe fruntea
bunicului”
Doru Emanuel
Pe textul:
„Pământ nearat" de Gârda Petru Ioan
Te citesc și mă gândesc cât sunt de norocos că nu trec prin astfel de experiențe, că am o mamă care mă răsfață. Atât cât poate.
Îmi place cum ai adunat aici zi cu zi și-ai reconstruit o felie de viață. Și eu care sunt de-a dreptul cârcotaș la stilul unei proze, nu am găsit nimic de criticat.
Doru Emanuel
Pe textul:
„2 club" de emilian valeriu pal
Pe mine m-ați prins de cititor fidel, îmi place subiectul îmi place stilul și modul simplu în care curge povestirea.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Aproapelui cu ură XIV" de mihai traista
Mulțumesc pentru vorbele bune. Cred totuși că m-am pripit, trebuia să lucrez mai mult sau să nu postez.
Doru Emanuel
Pe textul:
„Orașe, oameni, viziuni" de Cristina Rusu
Doru E.
Pe textul:
„Orașe, oameni, viziuni" de Cristina Rusu
Un glas molcom, puțin trist, un parc, o bancă, o clipă de tihnită reverie, un ritm lent, ca amintirea unor vechi tovarăși de joacă uitați.
Dedic o „Broșă de Octombrie”, ca răspuns la broșa ta:
amurguri fragile pălind
peste catifeaua tihnită a pietrelor
peste băncile colbuite
din parcul ațipit în nemișcarea voluptoasă a nopții
prin venele albastre infinit delicate ale lacul
adoarme bolta
Doru Emanuel
Pe textul:
„Broșă cu Septembrie" de George L. Dumitru
Și-mi place că este numai potrivit de lungime.
Doruleț
Pe textul:
„Inelul pescarului - X -" de Emil Iliescu
