Inutili, dar răi

excelent text, așa cu un iz de revoltă, dar îmbălsămat în metaforă fină, destulde imperativ la adresa indemnității umane, iar finalul potențator...ca un corolar

fiind atâta revoltă în jurul meu, m-am molipsit și entuziasmat de slăbiciune clasică :)

mulțumesc mult, dragă Eugen! cele bune din partea mea!

doar asta mi-a placut:
"furia trudei s-a înfipt în noi ca un ghimpe

de unde vine perfuzia asta rece a poftei?
așa cum ai renunțat la ziua de ieri
ea tot a trecut
prin prezent
prin mâine cu brațele goale
uite o propoziție care se rostogolește la picioarele tale
pune o basma pe masă
o vei privi nesecat de rece
pentru că nu ai vămuit o avere
și pentru că în piept
ți-a rămas doar un viscol
te speli cu imensitatea acestei răutăți din lume
te sărăcești de tine și semeni cu ei
ți-au crescut colți ascuțiți"

bine, dragă domnule dorin cozan, că nu-i numa' un vers ca la alții. stau al dracului de fantastic. ce să fac, am să șterg restul aberațiilor din poezie și-am să las ce vă place.
o zi de duminică frumoasă!

Si...poti face tu asta, in timp ce te gandesti la coincidenta opuselor?

cititorule...ce vină am dacă nedumerirea acestui dans vine din suflet? ce pedeapsă e acest cuprins de pământ care poartă pași către lume?
în albele nopți, visul rămâne același, doar ochiul privește spre oameni paharul plin...dar o parte din mine știe că străzile sunt tot atât de lungi atunci când pe ziduri coboară speranța.
ajungi să bei viața cu înghițituri mici și aerul să prindă miros de tine.
P.S.
și da, mă gândesc la coexistența opuselor. poate să fie cum gândesc: un întreg, dar poate să fie și jumătatea pe care o vezi: o jumătate de zbor.

M-am logat special sa las un semn de mulțumire celor care au remarcat poemul
ma tot întrebam când o sa se întâmple minunea ajunsesem la concluzia ca aici
locurile la texte remarcate sunt ocupate ca in cimitirul Bellu... Dar na poate la rădăcina salcâmilor mai încape câte unul înghesuit...

Incantata de lectura ca de obicei!

Any! mă obișuisem să văd grupulețe cu aceeași oameni lăudându-se între ei. greu dispare năravul ăsta; și apoi ce interes ar avea oamenii pierzându-și vremea pentru un străin?

mulțumesc din suflet tuturor celor care mă citesc!
te salut cu aceeași încântare și curată prietenie, dragă Any!