dorin cozan
Verificat@dorin-cozan
„amare humanum est, perseverare poeticum”
iar noica, aproape un mistagog, e doar o floare si cu o floare...
domnule adrian, stiu ca afirmatiile mele sunt tari ca vinul, dar cine poate gusta din mangaierile filosofiei si sa nu cada pe spate, lat de placere?
Pe textul:
„românii și filosofia" de dorin cozan
dati-mi voie apoi sa reformulez punctul dvs de vedere si consecintele care decurg de aici:
a. o filosofie nationala, necesara, nu e insa si suficienta
b. o astfel de filosofie nu se instituie in universal, nu priveste marile pb filosofie ale lumii
Rezulta, din punctul meu de vedere, urmatoarele chestiuni:
a. cum e posibila o filosofie generala, cat timp, cel putin in spatiul nostru, ea se manifesta ca simplu comentariu la marile filosofii occidentale
b. marile pb filosofice ale lumii, indraznesc sa afirm, devin mari in masura in care sunt asumate acut de orice individ, indiferent de nationalitate.
Ce decurge de aici? Nu poti face filosofie cat timp, asemeni lui noica, cauti justificari, un fundament comun care sa cuprinda si beculetul nostru mioritic la ghirlanda de intrebari a lumii. e, iartata fie mi indrazneala, semnul unui complex filosofic. Faci filosofie cand ridici propria problema la rangul de pb universala.
Apoi, cu indrazneala caracteristica, afirm ca filosofia nu cauta universalul in mod absolut. Pragmatism sau nu, idealism sa nu, o filosofie priveste (si) omul, existenta si proiectul sau. Prejudecatile si libertatea sa, acolo unde e aruncat. Daca filosofia sa depaseste cadrul intim, national, e, fireste, spre binele acelei natiuni si a lumii in genere.
Din acest motiv, mi e greu sa stiu ce este o pb falsa si ce nu este. Inclin sa cred ca pb unei filosofii romanesti s-a pus la modul acut tocmai din cauza acestei imposibilitati de a construi o filosofie universala. Adica, noi de ce nu? Ca nu avem o limba filosofica, asta mi se pare mie o falsa pb..
Inchei, ca m am infierbantat si devin nevricos..
Pe textul:
„românii și filosofia" de dorin cozan
- de ce? de ce? am intrebat
- cine stie ce mai scriu despre mine, pana ajung in iad si sunt facuti presuri
-chiar sunt? vai vai zic
- nu, dumnezeu a glumit.
- si cand i-a inventat?
-dracu stie!
... si, la sfarsit, isi baga pistoletu cu apa in ...
Pe textul:
„sin4sin/ass4ass/god4sale" de Victor Potra
ciudata lume, ciudat titanic poezia dvs!
Pe textul:
„Fragmentarium. Naufragii multiple" de Luminita Suse
de asemenea, si celorlalti autori
Pe textul:
„anunț - lansare" de dan mihuț
Pe textul:
„stalinskaia" de felix nicolau
asta imi aminteste de o poveste: vin la un rege tanar toti inteleptii sai pt ai spune care e cel mai imp lucru din ac. viata. toata viata acei intelepti tot cauta si cauta raspunsul. aflat pe moarte, vin la rege si-i spun, intr-un singur cuvant, raspunsul. enorm de banal si la indemana
Pe textul:
„Jazz in albastru" de Ioana Geier
Pe textul:
„Cenaclu Agonia - Înapoi la vechile deprinderi" de Radu Herinean
Pe textul:
„One for the ladies" de Corina Gina Papouis
Pe textul:
„spune-mi că nu ești omul-amfibie" de silvia caloianu
Pe textul:
„requiem" de Silvia Goteanschii
bravo bis
Pe textul:
„panică & speranță" de ioan albu
\"chiar defel
că a trebuit să am coșmarul ăsta\"
Pe textul:
„spune-mi că nu ești omul-amfibie" de silvia caloianu
Pe textul:
„Secretul lui Bacovia" de Radu Cernatescu
RecomandatPe textul:
„Secretul lui Bacovia" de Radu Cernatescu
RecomandatPe textul:
„Secretul lui Bacovia" de Radu Cernatescu
Recomandatdincolo de aceste mici intrebari, felicitari pt eseu. l-am citit cu placere
Pe textul:
„Secretul lui Bacovia" de Radu Cernatescu
Recomandatimagini tandre si reci :D, limbaj potrivit patului lui procust, atmosfera de dragoste dar fara abjectie, pe scurt, o stare de gratie
felicitari
Pe textul:
„Soldatul părăsit de soartă și iubita teiului înflorit" de Călin Sămărghițan
