nu exista legatura mai puternica decat trairea concreta a fericirii. poeziile tale au un ton solemn, mereu am impresia ca citesc din cuvintele celui care ne tine pe toti sub acelasi cer, fiecare cu partile lui pentru a ramane. aici ramane existenta, aici ramane carnea, aici ramane o alta dragoste. prin semne si prin legamant. e o curatire dinainte a pacatelor, un semn ceresc infaptuit prin gand. si mai e devotament, fiindca nu intaiul glas, nici intaiul cantec nu inseamna mai mult decat eterna pastrare inauntru a urmelor. este ceva atat de puternic in \"degetul lui urias in gura celei mai bune dintre lumile posibile\"... da, cred ca e fericirea.
Scrisa pe sange din sangele tau, promisiunea catre fiul tau de-al aduce in cea mai buna dintre lumile posibile, avand simetria doiului. Baza este asezata in ultimul vers: si a zis domnul meu catre mine numele lui este: tinerete fara batranete si viata fara de moarte\", postament pe care asezi cupa zidului cald. Legenda vie a devenirii. Potir de descantat iubirea sa se tina.
aci vorbeste nepotul, cum ne-am obisnuit. retin: text de stea, in adevar, numai ca aranjamentul complet deficitar, eu stiu ca femeile prefera culorile (s-au facut experimente de genul asta, chiar am ris cind am aflat), dar pe mine ma dor ochii de la rosu. si crede-ma lucrez in fotografie si am in casa un specialist in design - relatia potrivita aici era fondul negru si scrisul rosu. adevarat ai ochi cind ai facut aceasta combinatie, pentru ca in functie de undele transmise, retina este cea mai \'impresionata\' de contrastul rosu/negru. banuiesc ca e negru aici, scrisul, ca la un moment dat am senzatia ca-i stacojiu. so, daca ai timp, schimba, ca-i pacat de text.
cu prietenie (si daca tu gasesti si typos-uri), ioana
in imagine este icoana \"Sf.Antim Ivireanul\", pictata de arhimandrit Sofian Boghiu, Manastirea Antim, Bucuresti, renumit duhovnic si pictor (1912-2002), nascut in comuna Cuconestii Vechi, Balti, Basarabia.
Nu mergea selectia copy/paste...din cauza photo bucket-ului..dar..\"si nu privirii aceluia care-mi suiera acum esti cu mine in rai? \" parca lipseste un \"datorita\"...Daca tot din perspectiva (re)ajungerii in Rai vorbeste acea voce feminina toate referirile la corporalitate ( senzualismul apartinand lumii laice) nu-si mai au rostul.
Vad ca s-a vrut o impletire intre legenda nemuririi si Psalmii lui David.
traian, daca vei dori sa inveti mai multe, ma poti contacta pe email (il gasesti la biografie)si vom putea sa mergem impreuna catre adevar. putem incepe deja, corectand (ideologic)com. tau
:)
Dorine tata le-ai dat mura in gura, gand frumos, rosul prea aprins, ucigator, ascunde delicte si misoginism...tu oricum esti alunecos...amestecat...!Sal\'tare taica si noroc!
nu citisem dedicatia. pai, sa-ti traiasca frumos si sa se faca mare si sanatos, fiinta asta atit de noua in lumea mereu surprinzatoare.
cu drag (si-o gradina zoologica dupa mine)
p.s.: nu vrei nici fond alb cu scris rosu? e foarte elegant si simbolic, daca vrei - noh, eu m-am intepenit in problema asta :)
dana, in ceea ce ai spus, asa e. multumim
ioana, fireste ca rosul si negrul se potrivesc aici, asa cum sunt. din cate com ai facut in pagina mea, ne miram acum. multumim
mi se pare un text foarte profund, cred ca e premiat pe bune,dar nu imi place culoarea de fond.
era mai bine un albastru, sau un verde dar nu asa ceva.
roșul e - se știe- simbolul sangelui, al vietii, al jertfei, al sacrificiului necesar ptr creatie (v. mitologia romaneasca). e ceea ce susține permanent creatia si recreatia lumii, e baza, fundamentul, fundalul a tot ceea ce implica daruirea totala si acceptarea totala. exista o violenta a inceputului oricarei vieti, a prezentei și cautarii de sine a Vietii prin fiecare noua viata. e un dar care se mananca si se bea, ca in Euharistie.
Negrul e simbolul morții, al raului, al pericolului, a ceea ce se știe si tb stiut ptr evitarea capcanelor acestei căi a sangelui. ptr. ca sacrificiul nu se face de dragul de a tăia si separa. e o initiere, o tragere a celuilalt inspre cele care intregesc Viata - si anume, lipsa ei.
va multumim :)
Aici, rosul \"amniotic\" se justifica si prin faptul ca exprima relatia si legatura dintre tata-fiu, creator-creatie, ptr ca ceea ce e in tatal e si in fiul. si orice tata naște, participa la travaliul creatiei, la suferinta mamei. e o bucurie care depasește bucuria si suferinta, inglobandu-le. poti naste fara durere? fara ca sangele tau sa nu curga (in alt trup)?
Negrul, aici, semnifica ombilicul care sustine viata si care tb taiat, ptr ca trupul sa fie al lui insusi. e o solemnitate, o cruzime, o necesitate, de fapt (vezi vesmintele calugarilor). nu e moartea atotputernica ci viata e pretutindeni.
asadar, e incorect a inversa aici culorile sau de a le substitui cu altele.