Don Miguel

Don Miguel este un vânzător ambulant pe care l-am întâlnit pe plaja din Barcelona, în timp ce stăteam cu ochii-n zare, lăcrimând de strălucirea soarelui și contemplând culorile albastre ale Mediteranei. Ca și la noi, pe plajă întâlnești fel și fel de indivizi, care mai de care mai asiatici, ce iți oferă ceva de cumpărat. Însă Don Miguel era altfel. Mic de statură, îmbrăcat cu cămașă albă și pantaloni negri, o pălărie albă de doc și cu picioarele goale. Tipul țăranului iberic. Avea o bărbuță mică, ce îi dădea aerul unui bătrânel dar, când ridica ochii de sub pălărie, aveai in față un bărbat a cărui vârstă era greu de bănuit. Putea avea între 30 si 50 de ani. Ducea cu el un suport de care erau agățate tot felul de gablonțuri, curele și inele din lemn de cocos, brățări împletite din fire de ață colorată, pandantive cu pietre colorate de mare, cercei de toate culorile din solzi de pește. Fetele au dorit imediat să vadă, să probeze și să cumpere micile bijuterii pe care Don Miguel le-a etalat cu multa plăcere dinaintea noastră. Sigur că nu am rezistat ispitei, ca o bună fiică a Evei ce mă aflu și eu, și am cumpărat un ineluț din lemn de cocos și o pereche de cercei din solzi de pește, albaștri ca marea acolo unde se întâlnește cu cerul. Am făcut poze, am vorbit mult, după care Don Miguel a plecat mai departe, în căutarea altor fete pe care să le vrăjească cu gablonțurile lui, cu zâmbetul și cu aerul său misterios. Diseară, când ne vom plimba pe malul Mării Negre, voi purta cerceii mei albaștri din solzi de pește...