Tăcerea dunelor

oază în deșert
peste tăcere
nisip
numai bine

Ștefan Ciobanu, îți mulțumesc de trecere și de semn.
Te mai aștept
Cu respect
Djamal

oza-n desert
trecerea scorpionului
oaza-n desert
liniste vietii
oaza-n desert
cintecul pietrelor
oaza-n desert
plinsetul vietii
oaza-n desert
facerea lumii.

Privesc mirajul și sper să mă scald în apele sale.

Oază-n deșert
verde răzvrătit în nisip.

Oază-n deșert
aur filigranat
cu arabescuri verzi.

Oază-n deșert
izvor ce gâlgâie
în gâtul dunelor.

Razvan Rachieriu, îți mulțumesc de trecere și de semn.
Te mai aștept
Cu respect
Djamal

Djamal, am vazut ca ai fost ingaduitor cu cei care au iesit din \"amfora haiku-ului\", din forma lui perfect peninsulara pe care o cultivi si o canti precum ai canta un psalm intr-o religie din visul desertului. Vin si eu cu un ecou al tacerii si cu bucatile tale de Infinit fac un peisaj in vecinatatea lui Zero...

Oaza-n desert... (ca un strigat, urmat de tacere)
Ecoul (dupa ce tacerea parea ca nu se mai sfarseste, soptit): ... tacerea pamantului... roseata amurgului... pe tacerea dunelor... taraisul sarpelui... spuma dulce-a laptelui... visul calaretului... peste tacere... razele lunii... sub nisip incins... semne de carte

Dacă îngădui, am să încerc și eu să continuu acest joc. Nu se vrea a fi haiku, doar o replică:

oază-n deșert
patima focului
aprinde ape

Ioan-Mircea popovici, iti multumesc de trecere si pentru comentariu.
Fiecare semn lasat de tine are o mireasma speciala.
Te mai astept
Cu stima
Djamal

Ma bucura trecerea ta si multumesc pt semn.
Te mai astept
Cu respect
Djamal

ecou din desertul alb. Intre semne de carte, o fereastra si-un strigat de departe. E atata tacere si-atata durere. Desertul alb e-n pericol. Iata pana unde a mers caderea! mesaj ecologic... uite ce agresiv a ajuns Adam! ...
http://mail.google.com/mail/h/dq3r4z0e43p/?v=c&th=110a1d125b08235c

Ioan-Mircea Popovici, îndureratul este lapidat de câtre cei car îi provoacă durerea, Iar turmele merg behăind cu capetele plecate spre pășuni.
Te mai aștept
Cu stimă
Djamal

Pentru atunci cand:
\"stelele vor fi sterse,
cand cerul va fi despicat,
cand muntii vor fi in tandari aruncati\"(77;8-10),
fi-va tacere, fara nicio \"oaza-n desert\" pentru cei nedemni;
dar, aceste secvente haiku au fost create de poet tocmai pentru a \"demonta\" o asemenea viziune pesimmista, redand omului speranta in valorile morale de bine, frumos, adevar.
In spatiul estetic al poeziei lui Djamal Mahmoud, \"nisipul dunelor\" este o metafora cu multiple sensuri, dar cred ca sensul cel mai apropiat de aceasta secventa releva desertul Arabiei, un spatiu teluric, incarcat de istorie si mit.
I. \"Tacerea pamantului sub nisip incins\" pare a simboliza ceea ce este impur, grosolan si tern intr-o existenta umana finita, in cadrul careia omul traieste intens clipa.
II. \"roseata amurgului\" - moment al declinului, in care omul inca se mai lupta cu \"intunericul noptii\" (absenta reperelor valorice), nevroind a crede ca lumina, doar strecurata peste tacere, ar putea disparea.
III. As inclina sa cred ca magia acestui haiku este cuprinsa in versurile:
\"pe tăcerea dunelor
razele lunii\". Gasesc aici un simbol mereu prezent in poezia lui Djamal Mahmoud, \"Luna\"-folosit pentru a desmna reluarea ciclului vietii, regularitatile temporale. In fond, \"pe tacerea\" nestiuta a intinderii universale, razele lunii se revarsa, pentru a da masura si valoare morala faptelor umane. Caci omul \"chiama raul precum chiama si binele, mereu grabit\"(17:11), si astfel ignoranta sa perpetueaza jocul desertic: \"jocul secund\"!
Poate fi vorba, aici, si despre faptul ca omul, decazut din starea sa initiala, edenica, are azi nevoie de o \"oaza-n desertul\" vietii contemporane.

Mai greu de fixat in tipare (nici intentia cititoarei nu este aceea de a \"tipologiza\"), gandul lui Djamal Mahmoud se indreapta inspre nevoia omului contemporan de a avea certitudini, \"oaze de speranta\", in tumultul vietii; \"tacerea dunelor\" este o viziune cosmogonica si eshatologica, in care drama sufletului se oglindeste in destinul miscarii si intinderii universale.
Sper sa nu fi gresit prea mult in \"interpretari\", fiindca in opinia mea, camusiana, ce-i drept, \"trebuie sa ni-l inchipuim pe Sisif, fericit!\", astfel demersul epistemic al fiintei ar fi in van.
simpatie si aprecieri deosebite(inclusiv, pentru modul in care \"exersezi\" poetic, limba romana), amalia

La o cafea, ce spui tu, Amalia, este ca o briza peste gandul incins. Eu iti multumesc iar prietenul Djamal ne mai deschide carari in desert pe tema acestei brize de fata morgana...

Amalia Cretu ai patruns în subconștientul meu și ai avut multă dreptate în tot ce ai spus.
Eu de multeori când scriu o poezie cobor ciutura și scot din fântână ce găsesc în acel moment.
Te mai aștept
Cu respect
Djamal

Ioan-Mircea, sper că a fost bună cafeaua.
Bună dmineață
Djamal

Toate au fost bune, Djamal. Si briza, si cafeaua si mai ales salutul tau la care ai adaugat astazi Prietenia pe care o primesc ca pe o piatra din zidul Citadelei... Multumiri si multe ciuturi... ce frumos se aude cum curge apa-n adanc, si cum scartaie lantul acela si ce bine stinge apa arsita...

Oaza-n desert... sa ajungi o simpla oaza in desert ar insemna scopul suprem al fiecarui suflet. ce fericire mai mare exista pe aceasta lume blestemata decat sa gasesti o simpla oaza in desert? si in mod figurat, traim intr-un desert. cine va avea curajul sa fie aceasta oaza??

Marius Sainiuc, îți mulțumesc de trecere și pentru semn.
Te mai aștept
Cu respect
Djamal

Miruna Dima, iti multumesc de trecere si de comentariu
imi cer scuze pentru intarziere.
Te mai astept
Cu respect
Djamal