Pânză umedă*

nu cred că am înțeles prea bine de ce o \"cârpă umedă\", însă finalul m-a dus cu gândul la cele două ramuri ale Sefirotului (sper să nu te supere trimiterea...), cea a Bunăvoinței și cea a Rigorii. da, finalul este, pentru mine cel puțin, excelent.

painea si biciul! acea sabie cu doua taisuri a divinitatii!
un poem minunat cu niste imagini foarte bine conturate!
poate versul trei nu e tocmai necesar.
cu stima,
andrei

e un motiv de bucurie sa va reintalnesc aic , ma onoreaza aprecierea voastra.

E deosebit începutul:
\"între sufletul meu și văzduh
e un trup
și o cămașă de forță\"

...Și metafora cu Dumnezeu e reușită dar ar mai trebui puțin cizelată (poate piatră sau sabie în loc de bici...)

Eu aș prefera \"Pânza umedă\" din alte considerente (estetice), ținând seamă de rigoarea impusă a prozodiei. Dar e doar o idee.

text filozofic interesant,existentialist care emotioneaza si ne pune în fata unor versuri puternice ,solide ,de impact
bravo

un Dumnezeu al dreptății. Deosebit poemul. De asemenea remarc primele versuri, de colecție.
LIM.

iti multumesc , ma bucura semnele si aprecierile tale.

mult respect

ma onoreaza vizitele voastre, ma bucur ca v/a placut.

cu mult respect

Djamal