Diana Rizoiu

Ce naiba mi-ai făcut? Sunt beată, mucurile de țigară ies din scrumieră. Mintea mea nu te cunoaște decât pe tine. Ce am, asta e iubire? Nu mai vreau, plâng ... Picioarele îmi sunt

Deșarte iluzii se cațără pe zidul unui trup Ars de timp și mohorât de ani. Dureroase gânduri înțeapă o mână Răzvrătită și legată în lanțurile viselor. O imagine ce se tulbură formează Un text ce

Caută dragostea și pune-i o plăcuță, Scrie pe ea „păcăleală” și atârn-o de ușa sper ură. Alungă orice urmă de lacrimă. Și dacă reușești, Dă-mi cutia cu palme ce m-au trezit de atâtea ori, S-o

Aleargă-mă și prinde-mă! Iubește-mă și simte-mă! Alunecă încet spre moarte Fără vreo dorință aparte Și du-te pân’ la cer Jură-mi iubire atât de sincer Încât iubirea să mă-mbrățișeze Și pân’ la

Mergi amețit Pe străzi adormite. Întâlnești moartea, O saluți și mergi mai departe. Dai peste iubire, Îi zâmbești și ei, Dar îți continui drumul. E mult prea târziu Să te mai

Sunt momente în viață când îți este atât de dor de cineva încât ai vrea să îl scoți din vise pentru a-l îmbrățișa... Iubirea, iubirea adevărată pornește de la un punct, de la cineva, dar trebuie

Fericirea și zâmbetele nu au preț Se cultivă, se cresc și se consumă. Nu toți au răbdarea și dorința de a le avea în grădina vieții. E adevărat că efectul trece cu vremea Și îți e din nou foame

Uneori privim viața ca pe o poveste Cu zâne, prinți și zmei. Totdeauna noi suntem Binele Și alții sunt Răul. Nu ne dăm seama Că sub masca de zâne și prinți sunt zmeii, Și când îți pui masca de

Închisă în camera amintirilor Urlu disperată să pot ieși. Plâng cu sufletul deja scârbit de ceea ce e în jur. Mintea mea s-a îmbolnăvit deja de gustul vieții pierdute În vanul clipelor trăite pe

Mâini ce încheagă îmbrățișări târzii Se lipesc de amintiri uitate... Gânduri ce trezesc din somn ochii Ce închideau pozele fericirii Se oglindesc în iluziile unui zâmbet Stropit cu palme de

Avânt de păsări adormite Zguduie un mormânt de viață. Albe speranțe colorate în negru Își lasă culoarea să cadă pe un Troutuar sculat din somn. Că soarele zâmbește... asta mi-ai spus de

O adiere ușoară a unui vânt De liliac amețit printre crengile unui trandafir, Se îmbată cu petala unui crin prea verde Ce zumzăie neliniștit la urechea unei albine. O frunză albastră de cocos

Niciodată nu ne dăm seama cum trece timpul, ci când deja a trecut și îi facem cu mâna. Asta fac eu acum. Realizez și încerc să fac asta fără să-mi pară rău că timpul a trecut pe lângă mine și a smuls

Și tot aici sunt, da ... Tot ție îți scriu Și mă întreb când se va termina tot Vreau să te aud ... Sunt doar amintiri Ce mă invită la un ceai ... Într-o camera cu morți ... nu ești Mi-e dor de

Îți culeg de pe jos Chipul aruncat de timp. Îți sărut privirea Tatuată cu indiferență. Încerc să-ți ascund defectele Sub mantia calităților. Îți dau ție viața Și iau eu moartea Cu regret,

Încercând să trăim sub cerul plin de nori Cu privirea în sus Spre urma de albastru, Imaginându-ne cum va arăta, Cădem din cauza visului În groapa murdară a vieții reale. Dacă visul e

Inima sângerândă Porți legănate Ale unor seri pierdute În tristețea pământului Și în lacrima gândului. Suferința simțită de ceruri Și udată de ploi acide Fericire visată de viață. Imagini de

Adună scrumul și reaprinde-l cu dorința, Calcă în picioare ultimul gând ce mă calmase Și învârte cuțitul în rană. Respiră Dumnezeule și iartă-mi gândurile, Căci iluzia lor m-a dus la

Când pe-o scândură de lemn Stă iubirea, uitată, Trebuie să trecem prin vântul Ce bate prea tare, Să luăm iubirea și să O punem în vârful celui mai înalt copac, Pe tronul vieții, acolo unde

Zgomote surde se sparg de ziduri. Sunete alunecă drept sânge pe perete. O mână udă de lacrimi rotește iluzii Sfârșite de vise alunecate din minți nebune. Clocot de speranțe explodează în fața

Lasă-mă să te-nec Cu o ultimă lacrimă Ce va curge din ochii Înroșiți de sânge pal... Îneacă-te într-o mare A picăturii, căci eu curând mă voi duce Spre un alt pahar de durere Ce mă va otrăvii

Mi-ai furat inocența Și ai ascuns-o la spatele tău. Vrei să ne jucăm? Dă-mi iubirea să ți-o ascund și eu, Să o pun sub perna care miroase a tine, Să o păstrez în locul inocenței mele. Aștept să

Rece, absorbit de căldură. Fum amestecat cu rece. Vânăt de putrefacție, Îngheață șoapta pe buzele sângerânde. Alunecă lacrimile pe obrajii vineți Și cad pe trotuar spărgând pașii. Rece și