Poezie
Spre adâncul ființei
1 min lectură·
Mediu
Aș vrea să mă arunc într-un lac imens de uitare,
Să mă prind în dansul mut al vârtejurilor de suflete,
Să strivesc sub tone de dorință trecutul,
Ridicând altar de jertfă cuvântului
Îngropat la plus infinit.
Azi nu am timp de vise...
Împăturesc cu grija bocceluța de vreme
Și dau fuga să-mi cumpăr bilet cu preț întreg.
Să nu mă căutați!
Plec spre adâncul ființei
Să găsesc întinderea cu ochiuri de apă,
Prin care să nu mă pot privi,
Să nu-mi dau răgaz a mi se face milă;
Și să m-arunc sau să mă împingeți
Către cea care voi fi,
Eliberată pentru bună purtare
Din temnița lacrimilor sărate.
26 noiembrie 2002
073.454
0
