Poezie
clowning
1 min lectură·
Mediu
noaptea râd în somn
ziua mâinile se descompun în gesturi străine
orice ating devine opac și departe
lumina se lovește de un trup care nu-mi aparține
(un obstacol artificial)
nicio oglindă spartă
nicio neliniște în perdeaua tremurată de vânt
nicio vibrație în cuvântul electric
niciun vultur înfipt în ficatul lui prometeu
niciun extraterestru ostil pe pământ
nicio pisică pe marte
(deja atât de familiar)
dar ce făgăduință în hohotul nebunului care dansează desculț pe cioburi
ce iluminare în lampa uv pentru gâza care se izbește de geam iar și iar și iar
052.295
0
EP
