DARKHOPE

O seară perfectă de primăvară învăluie gândurile frumoasei vrăjitoare, doar curgerea râului … lumina geloasă reflectă privirea de gheață albastră, secrete de lună știute… destin

O seară perfectă de primăvară învăluie gândurile frumoasei vrăjitoare, doar curgerea râului … lumina geloasă reflectă privirea de gheață albastră, secrete de lună știute… destin

Privesc obsedat secundarul ceasului ce aleargă fără grabă ,creator de trecut , explorator al viitorului, dar fără percepție a actului în sine , măsurarea timpului...Secundele înghițite lacom îmi aduc

Fiorul nopții îmi alină visul, Parfumul unei mișcări de ploape, Străbate ființa-mi , se stinge în șoapte. Răpit de viață , iluzii provocate de minții înguste, Te-am dat deoparte. Te

Un zâmbet de speranță Tristețe sau durere poate... Te ancorezi cu disperare În ceea ce numești tu viață... Toți au greșit Nu-i fără vină Nici cel născut acum. Doar, tu ești sfântă

Ai fost tot ce e vis . Parfumul tau ma urmareste prin culoarele singuratatii. De teama de a nu te pierde am uitat sa rad... Si intr-o dimineata ai plecat… Lacrimi nu am Doar tristete , si umbra

personalitate multipla ...Schizofrenie avansata , creata in timp pentru a proteja libertatea de a fi unic. tic ,tac , tic , tac ...timpul trece fara a se uita in jur . Te tareste dupa el . Cine

Privesc singurătatea lunii, ce-mi alină dorul E miezul nopți ,o lacrimă și, nemișcarea e stăpână… tăcute a mele buze , rostesc al tău nume te simt la pieptul meu te strâng in brațe… sărutul

Privesc singurătatea lunii, ce-mi alină dorul E miezul nopți ,o lacrimă și, nemișcarea e stăpână… tăcute a mele buze , rostesc al tău nume te simt la pieptul meu te strâng in brațe… sărutul

Norii nemiloși ai tristeții, Aduși de suflul singurătății, Udă obrajii calzi , cu torente liniștite de lacrimi... Durere nu simți, a trecut... Lacrimile îți purifică acum sufletul Atât de

Adierea vântului imi învăluie creierul, saturând materia cenușie(acum lipsă) ,cu glasuri acum moarte, de mileni... Stafi vii prin istorie rătăcind, ce strigă celor ce sunt, să nu repete

Râset de copil fără de grija, acompaniat de pas târât de un bătrân, Se împletește cu vântul cel sătul de ani, dar veșnic tânăr, al iluziilor stăpân... o frunză moartă acum, plutește spre

Plutește fără țintă, dispersat în spațiul mult prea mare, E Rege, Și lumea e al lui regat... Se înalță...zările spre a cuprinde nemuritor. E mandru,fara teama... Dar ,vai,finta fara

Doar soarele din imaginație, Mă opreşte să nu mă prăbuşesc Părăsind acest univers Ce pare nemişcat...Dar, plin de zumzet... actori de mult

Orchestră tristă a naturii, De-a vieții dor sufletul străpunge, Privirea îmi străbate albastrul iluzoriu Și cerul îmi maschează adâncul lumii... Mă contopesc cu tine în universul hologramă Ce

Spunea cineva ca daca ai un prieten este un lucru mare, daca ai doi , esti un om fericit, iar daca ai trei , nu se poate sa ai trei. Tu ai prieteni? Ai ? Așa am crezut și eu ...Am vrut sa cred ca am

Suntem foarte ciudati...Ne dorim independenta, ne dorim sa fim NOI, unici, insa ne alegem idealuri. Idealuri...De obicei sunt persoane sau cauze care ne au impresionat prin ceva, de obicei persoane

Admir tăcerea nopții, lăsată între noi Doi ochi căprui frumoși Înfiorându-mi suflul Imi amintesc de tine... Mă uit pe cer Să alung din mintea mea A ta privire. Neînțeles se zbate-n mine O

Ceață risipită de soarele deșertului, De gânduri , uitate ce renasc În fiecare generație... Mutație infimă a creației Colective , născut în ignoranță Sortit la moarte în nepăsare Meritată de

Creez dezastrul din nimic, Suferință doar. Zbatere Și infinit, doar bucle aparente fără rost... Uitare, Scufundare în rutină. Seacă e și axioma fără logică, A vieții, doar

Mă uit în zare, Întrebare ce apare Adevăr Nu ești aici, Inima mă doare, Totul se dărâmă Moare, Doar suflul neputinței... E răcoare, întrebare,axiomă, infinită cercetare, Reapare cu

Oameni, oameni, incerc sa vizualizez cam ... 6 miliarde de persoane, fiecare cu identitatea sa unica, infricosator de frumos, dar atat de farmitat , de dezorganizat... Totusi suntem legati intre

Un strigăt disperat spre cer se înalță, Inima de durere frântă, strivește Orice speranță...Privești lumea rece,dar De suferința ta , lor nu le pasă. Să mori prematur ești de tradiție

Soarele a rasarit cu mai multa dorinta astazi, e bine, pentru ca astazi e baba mea...In sfarsit e primavara, e liniste in viata , in suflet. Dar ce urmeaza? Viata...Se scurge , secunda cu secunda,