O seară perfectă de primăvară învăluie gândurile frumoasei vrăjitoare,
doar curgerea râului …
lumina geloasă reflectă privirea de gheață albastră,
secrete de lună știute…
destin
O seară perfectă de primăvară învăluie gândurile frumoasei vrăjitoare,
doar curgerea râului …
lumina geloasă reflectă privirea de gheață albastră,
secrete de lună știute…
destin
Privesc obsedat secundarul ceasului ce aleargă fără grabă ,creator de trecut , explorator al viitorului, dar fără percepție a actului în sine , măsurarea timpului...Secundele înghițite lacom îmi aduc
Fiorul nopții îmi alină visul,
Parfumul unei mișcări de ploape,
Străbate ființa-mi , se stinge în șoapte.
Răpit de viață , iluzii provocate
de minții înguste,
Te-am dat deoparte.
Te
Un zâmbet de speranță
Tristețe sau durere poate...
Te ancorezi cu disperare
În ceea ce numești tu viață...
Toți au greșit
Nu-i fără vină
Nici cel născut acum.
Doar, tu ești sfântă
Ai fost tot ce e vis .
Parfumul tau ma urmareste prin culoarele singuratatii.
De teama de a nu te pierde am uitat sa rad...
Si intr-o dimineata ai plecat…
Lacrimi nu am
Doar tristete , si umbra
personalitate multipla ...Schizofrenie avansata , creata in timp pentru a proteja libertatea de a fi unic.
tic ,tac , tic , tac ...timpul trece fara a se uita in jur . Te tareste dupa el . Cine
Privesc singurătatea lunii, ce-mi alină dorul
E miezul nopți ,o lacrimă și,
nemișcarea e stăpână…
tăcute a mele buze , rostesc al tău nume
te simt la pieptul meu
te strâng in brațe…
sărutul
Privesc singurătatea lunii, ce-mi alină dorul
E miezul nopți ,o lacrimă și,
nemișcarea e stăpână…
tăcute a mele buze , rostesc al tău nume
te simt la pieptul meu
te strâng in brațe…
sărutul
Norii nemiloși ai tristeții,
Aduși de suflul singurătății,
Udă obrajii calzi ,
cu torente liniștite de lacrimi...
Durere nu simți, a trecut...
Lacrimile îți purifică acum sufletul
Atât de
Adierea vântului imi învăluie creierul,
saturând materia cenușie(acum lipsă) ,cu glasuri
acum moarte, de mileni...
Stafi vii prin istorie rătăcind,
ce strigă celor ce sunt, să nu repete
Râset de copil fără de grija,
acompaniat de pas târât de un bătrân,
Se împletește cu vântul cel sătul de ani,
dar veșnic tânăr, al iluziilor stăpân...
o frunză moartă acum,
plutește spre
Plutește fără țintă,
dispersat în spațiul mult prea mare,
E Rege,
Și lumea e al lui regat...
Se înalță...zările spre a cuprinde
nemuritor.
E mandru,fara teama...
Dar ,vai,finta fara
Doar soarele din imaginație,
Mă opreşte să nu mă prăbuşesc
Părăsind acest univers
Ce pare nemişcat...Dar, plin de zumzet...
actori de mult
Orchestră tristă a naturii,
De-a vieții dor sufletul străpunge,
Privirea îmi străbate albastrul iluzoriu
Și cerul îmi maschează adâncul lumii...
Mă contopesc cu tine în universul hologramă
Ce
Spunea cineva ca daca ai un prieten este un lucru mare, daca ai doi , esti un om fericit, iar daca ai trei , nu se poate sa ai trei.
Tu ai prieteni? Ai ? Așa am crezut și eu ...Am vrut sa cred ca am
Suntem foarte ciudati...Ne dorim independenta, ne dorim sa fim NOI, unici, insa ne alegem idealuri. Idealuri...De obicei sunt persoane sau cauze care ne au impresionat prin ceva, de obicei persoane
Admir tăcerea nopții,
lăsată între noi
Doi ochi căprui frumoși
Înfiorându-mi suflul
Imi amintesc de tine...
Mă uit pe cer
Să alung din mintea mea
A ta privire.
Neînțeles se zbate-n mine
O
Ceață risipită de soarele deșertului,
De gânduri , uitate ce renasc
În fiecare generație...
Mutație infimă a creației
Colective , născut în ignoranță
Sortit la moarte în nepăsare
Meritată de
Creez dezastrul din nimic,
Suferință doar.
Zbatere
Și infinit, doar bucle aparente fără rost...
Uitare,
Scufundare în rutină.
Seacă e și axioma fără logică,
A vieții, doar
Mă uit în zare,
Întrebare ce apare
Adevăr
Nu ești aici,
Inima mă doare,
Totul se dărâmă
Moare,
Doar suflul neputinței...
E răcoare,
întrebare,axiomă,
infinită cercetare,
Reapare cu
Oameni, oameni, incerc sa vizualizez cam ... 6 miliarde de persoane, fiecare cu identitatea sa unica, infricosator de frumos, dar atat de farmitat , de dezorganizat...
Totusi suntem legati intre
Un strigăt disperat spre cer se înalță,
Inima de durere frântă, strivește
Orice speranță...Privești lumea rece,dar
De suferința ta , lor nu le pasă.
Să mori prematur ești de tradiție
Soarele a rasarit cu mai multa dorinta astazi, e bine, pentru ca astazi e baba mea...In sfarsit e primavara, e liniste in viata , in suflet. Dar ce urmeaza? Viata...Se scurge , secunda cu secunda,