O seară perfectă de primăvară învăluie gândurile frumoasei vrăjitoare,
doar curgerea râului …
lumina geloasă reflectă privirea de gheață albastră,
secrete de lună știute…
destin
Râset de copil fără de grija,
acompaniat de pas târât de un bătrân,
Se împletește cu vântul cel sătul de ani,
dar veșnic tânăr, al iluziilor stăpân...
o frunză moartă acum,
plutește spre
Privesc singurătatea lunii, ce-mi alină dorul
E miezul nopți ,o lacrimă și,
nemișcarea e stăpână…
tăcute a mele buze , rostesc al tău nume
te simt la pieptul meu
te strâng in brațe…
sărutul
Mă simt purtat pe aripi de furtună,
Singur am fost de la început.
Afară în jurul meu doar fulgeră și tună
Aș vrea să fi și tu să simți , ce alți nu au văzut...
Am obosit , mă simt bătrân.
Dar
Adierea unei lacrimi aflate în cădere
Întruchiparea tuturor sentimentelor tale
Exprimă toată a ta bucurie și durere,
Un întreg univers , închistat în ruginite zale...
În inima mea un loc
Fiorul nopții îmi alină visul,
Parfumul unei mișcări de ploape,
Străbate ființa-mi , se stinge în șoapte.
Răpit de viață , iluzii provocate
de minții înguste,
Te-am dat deoparte.
Te
Bună! Acum stai la fel ca mine în fața calculatorului...
Mai mult sau mai puțin mulțumit de tine.
Probabil tocmai ai mancat, sau dupa ce mai stai putin pe net, ai sa mergi sa manaci. Pofta buna!E
Tristete....Durere...Singuratate.....Si Golul....Golul in care cad....GOLUL pe care-l simt in mine....GOLUL cu care ma contopesc....De ce eu ? ....M-am nascut sa sufar....Deja a inceput sa mi se para
Ai sunat timid, gest ce mă caracteriza...
Ai vrut să ști ce fac, m-am mirat ...
Brusc vița mea, banala mea viață, te interesa...
Grija ta în trecut m-ar fi bucurat.
Ai oftat,
Nu, nu te-am
Plangea in gradinita lui ,trezind fiori,
Un trandafir frumos si trist.
Si soarele imprastia culori
din lacrimile pure ai tristei flori.
De ce uitat? De ce de toti insingurat?
Doar intrebari si
Te naști să suferi...
Fericire îți urează ursitoarea...
Trăiești să suferi
Fericire vei avea dacă..., îți spune lumea binevoitoare...
Totul este negru, gol și rece...
Viața e frumoasă,
Privesc singurătatea lunii, ce-mi alină dorul
E miezul nopți ,o lacrimă și,
nemișcarea e stăpână…
tăcute a mele buze , rostesc al tău nume
te simt la pieptul meu
te strâng in brațe…
sărutul
...mintea imi explodeaza de durerea gandurilor triste, de imensitatea sentimentului de deziluzie...De ce stau aici si scriu? Pentru ca sunt singur...Nu, ma am pe mine!Ce sunt eu ? Ce ești tu?
Suntem răi, egoiști , ipocriți...
Și pe lângă toate, astea vrem să fim fericiți!
De ce atâta ignoranță?
De ce sunt atâția fără speranță?
Aș vrea să fac, e o prostie...
Nu vreau să fac, e
Te scurgi încet , fără dorință
Scârbit de ceea ce vezi , același de milenii,
Trecut nu ai , viitorul nu există,
Ești nemuritor la fel ca Moș Crăciun și renii....
O, timp îmbătrânit de
Dacă mâine aș muri,
Nimic din scurtul timp rămas.
Nimic mai mult nu m-ar înebuni
Că am trăit deageaba, că am stat retras...
Nu am făcut nimic, nu am urât, nu am iubit...
Iubirea vieții mele
Orchestră tristă a naturii,
De-a vieții dor sufletul străpunge,
Privirea îmi străbate albastrul iluzoriu
Și cerul îmi maschează adâncul lumii...
Mă contopesc cu tine în universul hologramă
Ce
Creez dezastrul din nimic,
Suferință doar.
Zbatere
Și infinit, doar bucle aparente fără rost...
Uitare,
Scufundare în rutină.
Seacă e și axioma fără logică,
A vieții, doar
Soapte de furtuna , picaturi reci de ploaie
Intuneric fara luna, vis fara speranta
Toleranta dureroasa a sentimentelor desarte
Imparte in jurul meu doar bule de sapun, si ele uitate...
Privesti
Te am intalnit din nou, pe tine, ceea mai veche prietena a mea.As vrea sa-ti spun o atat de multe, dar ce pot sa-ti spun tie, care-mi ingropi speranta, tot mai adanc, de fiecara data cand apare, tot
Ai fost tot ce e vis .
Parfumul tau ma urmareste prin culoarele singuratatii.
De teama de a nu te pierde am uitat sa rad...
Si intr-o dimineata ai plecat…
Lacrimi nu am
Doar tristete , si umbra
De cate ori ai spus: ce idiotenie? De cate ori ai fost intrigat de prostia masei inconjuratoare? De cate ori , ai vazut lucruri evidente, dar total invizibile pentru ceilalti?
Ai gasit si vreun
Admir tăcerea nopții,
lăsată între noi
Doi ochi căprui frumoși
Înfiorându-mi suflul
Imi amintesc de tine...
Mă uit pe cer
Să alung din mintea mea
A ta privire.
Neînțeles se zbate-n mine
O
Mi-e dor de tine,
Să simt acum a ta privire...
Dar știu că ești departe
Si tot ce sper e să-ți amintești de mine.
Nu știu unde ești, ce faci, cum te simți
Dorul să te aud, să te văd,
Mă