origami

zidul îmi repetă că ești moartă pianulștiutdintotdeauna îmi repetă că ești moartă fereastra îmi repetă că ești moartă pragul rugăciunea zâmbetul oamenilor de pe margine gândurile toate îmi repetă că ești moartă cel mai important lucru pe care îl știu te îngrozesc degetele tale, le ții ascunse într-un aluat pentru tăcere. dacă-mi vezi tatăl poate-ți spune ție ce naiba a făcut cu atâtea chei depărtarea, din fibre textile, ne leagă strâns bătăile inimii, identice, făcând din văz genunchele alb al singurătății cel mai important lucru pe care îl știi despre mine senzația aia linie continuă apăsătoare senzația aia ca și cum ar muri cineva zilnic dincolo de zid ca și cum ai zdrobi tăcerea cu o piatră în formă de inimă apoi ne așezăm una în dreptul celeilalte precum două lamele pentru umbră și-ți șoptesc că te îngrop într-o mie de vieți, dacă e nevoie.