Jurnal
achmed,
1 min lectură·
Mediu
oamenii sunt niște coridoare de spital
care-mi tranformă pașii
în vizuini
ce știu eu despre oameni
unii-și petrec timpul cu ochii-n pământ
acoperă cu vârful piciorului
viermele
alții-și văd lungul nasului
și se retrag
și trag după ei toate ușile
toate străzile
cu toate vagoanele
cu toți îngerii
bolnavi de ciumă care mușcau
uneori
din oameni
pe care îi visezi
și ies din vis
teferi
bineînțeles, singurul lor rost e
să te lase gol
înăuntrul unui costumier.
023.720
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daria Darid
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Daria Darid. “achmed,.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daria-darid/jurnal/13997472/achmedComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LALALeonard Ancuta✓asocierile sunt indraznete. nu stiu ce efect au asupra altora, dar mie imi plac. dar in acelasi timp parca, luat ca intreg, nu are suficienta forta. poate ca finalul, care desi ingenios, nu-mi da satisfactie.
0
DDLeonard,
ai dreptate, n-are forță . daria se stinge . îi țin locul . îi țin în păstrare pielea și cam atât . mulți ar crede că mă plâng . sau c-o plâng .
trec zilnic pe lângă un spital . uneori , se face atâta tăcere în spital . înainte , treceam pe lângă un cimitir . îmi lipsesc zilele alea .
acum , la ce folos forța unui text luat în derâdere de mine însămi ?
mulțumesc de trecere . seară blândă .
ai dreptate, n-are forță . daria se stinge . îi țin locul . îi țin în păstrare pielea și cam atât . mulți ar crede că mă plâng . sau c-o plâng .
trec zilnic pe lângă un spital . uneori , se face atâta tăcere în spital . înainte , treceam pe lângă un cimitir . îmi lipsesc zilele alea .
acum , la ce folos forța unui text luat în derâdere de mine însămi ?
mulțumesc de trecere . seară blândă .
0