în caz că salivăm

îți strunesc ochiul visul ne-a deșteptat prea din timp îți spun charon o oglindă ne-a uitat înăuntru-i oblojim măști ne coacem în saci întregi de scâncete dăm să ieșim cu incisivii stâlciți de-atâtea mușcături sfărâmăm și ne sfărâmăm fără ca asta să șlefuiască în vreun fel frigul în loc de final țin să-ți arăt nu mai sunt singura din trupul acesta