În-figurare

Mi-au plăcut versurile din final și în mod special strofa:

\"blestemați să învie
întotdeauna
cu fiecare
citire tresărindă\"

Frumos.

cu riscul unui off-topic nu comentez poezia, las doar cateva ganduri inspirate de ea :)

omului
ca unei fantani
i se aseaza uneori Dumnezeu
langa cumpana
si se adapa el Domnul dintr-insul
pana cand omul
ca o fantana de lumina
inunda pamantul

omul
ca unda calatoare
lasa in urma piatra
lasa in urma malul
leaganand iar si iar
in bataia inimii
stelele

aceeasi inima a carei bataie
invie lumea
si lumea creste
pana cand, invatand Cuvantul
il intoarce impotriva lui
dandu-i un nume:
poet

cu drag :)

Tay, ce frumos stii tu a le re-spune, uite, ma fac mica, mica si iti las tie intregul cerc al poetilor, eu sunt doar un punct; atit doar, un punct.
sper ca acest comentariu sa il postezi de sine-statator, pentru ca e pacat sa se piarda in subsolul unui text care nu il merita, fiind mult mai mult, mai inalt si mai frumos decit ideea initiala

Poezia asta pare a fi un fel de destaiunuire, o dezgolire a eului prin cuvinte.
Frumos, foarte frumos.
\"Poeților,
ca păsări în zbor,
le cresc pene
din oasele pierdute\"-nici nu are nevoie de comentariu