Daniel Puia-Dumitrescu

Poate va mai documentati despre diferenta dintre \'ortodoxie\' si \'Ortodoxie\', domnule profesor. Si poate faceti o introspectie asupra propriului comportament si incercati sa discerneti cine vrea sa strige mai tare. Se pare ca dumneavoastra scrieti articol dupa articol, probabil in lipsa de alta activitate, iar subsemnatul isi exercita doar dreptul la replica. Daca un manual de Istorie Bisericeasca Universala al domnului profesor Isidor Todoran nu va va lumina - tinand cont ca este doar un \'biet\' roman, poate am sa ma gandesc daca sa va dau un link catre website-ul Bibliotecii Vaticanului, pentru a va documenta.
Si dumneavoastra cu ce dovediti ca sunteti profesor?
Cu respect,
Daniel Dinescu

Probabil fragmentul este dintr-o lucrare a Annei Comnena, citata intr-o publicatie englezeasca, domnule Galateanu, nu tocmai din aceasta sarmana fiinta. Si nu va argumenteaza pledoaria, din pacate. Poate imi subliniati un fragment ce vorbeste despre Biserica, nu despre imparat, in ce ati citat dumneavoastra si poate va mai documentati ce inseamna INCHIZITIE si ce implica. Sa radem odata cu ele...

Draga Cristiana,
tin sa iti multumesc pentru prezenta pertinenta si moderata. Da, ai dreptate, in ceea ce priveste prima parte a comentariului tau si, apoi, partial, in ce priveste celelalte doua parti. Si eu cred ca trebuie luptat impotriva avortului benevol, a crimei, nu a bolii, nu a salvarii unei mame, care va mai putea macar sa isi creasca acei copii pe care, poate, ii are. Si eu cred in tot ceea ce spui si tu, pentru ca fratele meu este student la medicina si stam des de vorba pe anumite teme de acest gen. Si inca mai cred ca nu minti cand spui ce ti s-a intamplat cu membri ai acestei asociatii. Insa nu putem generaliza. Si eu am absolvit Teologia, dar am si un curs de Master care poarta numele \'Casatorie si viata de familie\', am si predat pe aceste teme tinerilor, ma ocup de un grup de tineri (Youth Group) cu varste intre 12 si 17 ani, aici, pe langa Universitatea unde imi incep doctoratul...deci nu numai ca ma intereseaza domeniul, dar si incerc sa fac ceva. Nu cred ca rautatea unor oameni depinde de apartenenta lor. Cred ca este vorba despre persoana, nu comunitate.
Iti multumesc pentru trecere si pentru comentarii.
Cu drag,
Daniel

Frumoasa poezia, dar dulce-i si revenire, bine ai re-venit!
Cu drag,
Daniel

Florian, ai cumva o adresa de mail?
Ma intereseaza tema abordata de tine in poezii.
Daniel

Nu te-am mai vazut pana acum, deci iti zic \'bine ai venit\'! De esti mai \'veche\' pe site, iertare, de nu, inceputul e promitator, numai ca ar mai trebui sa pierzi din \'balast\' - de exemplu, prea multe repetitii ale aceleiasi culori/ stari: \"semiobscuritatea sufletului înnegrit de fumul...\" sau \"aura strălucitoare\", \"imensitatea vidului\", chiar si \"adâncurile uitării\" ... e clar ca o \'aura\' va fi mereu \'stralucitoare\', iar un \'vid\' \'imens\', nu?
Mai e si \'cristale\', nu \'cristaluri\', in modul in care l-ai folosit tu acolo.
Te urmaresc cu drag,
Daniel

Aflandu-ma in acest moment pe site, am obligatia sa va raspund, domnule Dusan.
In primul rand va multumesc pentru atentia pe care ne-o acordati noua, incepatorilor de pe site.
Pe cand eram in facultate la Sibiu am publicat o serie de articole sociale pe aceasta tema, a copilului fara sperante, cu handicap, orfan (un handicap spiritual la fel de mare) sau maltratat. Din pacate nu sunt in tara, de aceea nu am cum sa le pun si pe site, dar sper ca in curand sa pot merge acasa si sa fac si acest lucru.
In ce priveste cererea dumneavoastra, cred ca imi exprim clar ingrijorarea in acest articol de mai sus. Din pacate consecintele faptelor noastre ne pre-merg si post-merg, nu stiu ce se va intampla, ma rog din tot sufletul ca fetita sa fie sanatoasa.
Va multumesc pentru trecere,
cu respect,
Daniel

Multumesc pentru apreciere, Bianca, ce norocoasa esti tu sa ai propria minune...venim si noi din urma! :)
Cat despre afirmatia ta, tin sa te contrazic, nu este un dezacord, in acest caz nu se cere neaparat acest fel de acordare intre cele doua.
Cu mare drag,
Daniel

Un grupaj foarte reusit, tin sa te felicit, Florin, si sa te asigur ca te citesc cu placere de fiecare data.
Daniel

Repede ne amestecam in totul acesta numit omenire, devenim parti ale unei miscari continui de fierbere, ne separam contopindu-ne, mereu, mereu... Oricum a-i lua-o, ramanem neschimbati, doar amintirile ne incadreaza, din nou, in realitate...
Haz de necaz, as zice, fain pus in versuri, draga Anton...
Cu stima,
Daniel

Multumesc inca o data pentru trecere, si aici, Vlad, si te mai astept cu parerea ceea pe care ai zis ca mi-o spui la a doua degustare...
Adi, multumesc pentru apreciere, conteaza foarte mult pentru mine. Nu, inca nu am copii, dar abia astept, iubesc copiii foarte mult si incerc mereu sa le patrund in lumea de poveste.
Cu drag,
Daniel

Fiind un om care si-a cladit viata pe aceste \'invataturi primitive\', draga Florin, imi rezerv dreptul de a considera interventia ta calomnie la adresa crestinismului si a mea, si, prin urmare, a nu-ti raspunde.
Imi cer scuze daca te-am jignit cumva, dar desi \'dubito ergo cogito, cogito ergo sum\', eu cred ca aceasta \'cugetare\', \'ratiune\', este chipul Lui Dumnezeu in om, prin urmare nu ma pot delimita de religiozitatea innascuta pentru a-ti raspunde intrebarilor.
Multumesc pentru trecere,
Daniel

Mai punem si noi mana de la mana si va cumparam dumneavoastra niste carti! Oare ce spuneti dumneavoastra acolo, persecutie ORTODOXA la anul 1000? Mai documentati-va, istorie, poate? Cat despre mila - iata un sentiment crestin, bravo!

Plecaciune, doamna, si sa va dea Domnul tot ce doriti, da\' chiar totul!
...si eu care nu stiam...
Cu mare drag,
Daniel

Imi plac \'Cuvintele\', mai ales primele versuri, si \'Epilogul\', insa partea de mijloc zic ca e chiar banala, de exemplu \"atingerile păreau atingeri\" si continuarea repetitiei acestui cuvant pana la saturatie...
Chiar daca nu se incheaga, cred ca prima si ultima parte ar putea fi legate intr-o excelenta poezie.
Te citesc mereu cu drag,
Daniel :)

Domnule Galateanu, se pare ca pentru dumneavoastra crestinismul este ceva ce nu numai ca nu va intereseaza, ci va enerveaza de-a dreptul. De ce trebuie sa imi afirm identitatea de ortodox (bine remarcat de Florin mai sus, macar putina cultura, domnule)? Pentru ca face parte din fiinta mea. De ce face parte din fiinta mea? Pentru ca eu cred ca Dumnezeu m-a creat si tot El ma sustine in viata. Poate veti vrea explicatii la ce inseamna acest cuvant, \'ortodox\', poate veti vrea explicatii la ce inseamna a avea o biserica in incinta Facultatii, poate veti vrea explicatii la ceea ce inseamna a cladi spiritul pentru a sustine fizicul, dar probabil ca sunteti prea sus pentru noi, muritorii de rand si nu aveti nevoie. Pentru ca pana si Sfanta Scriptura ne spune ca atunci cand refuzati adevarul, cand refuzati marturia a doi sau trei, atunci sa ne fiti ca un necunoscut. Sa stiti ca ne rugam pentru dumneavoastra. Si cum bine au zis ante-locutorii mei, nu merita a intra in polemica, avand drept exemple nenumarate despre felul in care o intelegeti dumneavoastra, de aceea va multumesc pentru rabdare, poftiti si obrazul celalalt.
Inchei cu o intrebare retorica: oare stiti cati preoti si profesori ortodocsi au suferit in regimul comunist, oare chiar vorbiti serios cand va simtiti persecutat de crestinismul ortodox al studentilor?

Multumesc, Andreea, ca intotdeauna, aproape! :)
Dar vad ca pe mine nu ma iubeste nimeni... :(
Daniel

Saru\' mana, Maria, conteaza mult gestul.
Cu mine poti lua legatura oricand la dindanelli at yahoo dot co dot uk.
Zambet :)
D

Cantec-des-cantec, cantec, descantec... vindecarea porneste dinlauntrul nostru, dupa cum bine ai remarcat chiar in motto-ul din biografia ta, intr-adevar, suntem izvoare de dumnezeire, din Izvorul mare ce ne-adapa pe toti; dar tocmai pentru ca suntem izvoare, nu putem spune ca nu avem speranta de a gasi aceasta insula, nu numai ca in Dumnezeu este speranta, dar minunea Dumnezeului nostru e ca la El speranta nu moare niciodata, nici macar ultima...
Frumos te scrii, draga mea, si ma bucur sa ma intorc la izvoare...
Cu drag,
Daniel

Pentru ca inca suntem unii care nu am fost chemati la petrecere, indraznesc sa va alatur si eu aici, doamna, versurile pe care sigur va amintiti ca le-am scris pentru dumneavoastra, triste, dar pentru dumneavoastra. Tin sa mai spun ca va multumesc pentru faptul ca sunteti mereu acolo, la nevoie. La Multi Ani!
\"Am pornit doi
Doi ne-alergam visele
Vise-adorm pe tâmple printre
Printre umbre ne zâmbește tãcerea
Tãcere prin raze de primã fãclie aprinsã
Aprinsã la cãpãtâiul nedumerit al nemuririi
Nemurind îmbrãțișãrii tale nicicând nu mã sting
Nu mã sting doar trãiesc în voi mereu aducându-vã
Aducându-vã împreunã drumului cãruia eu îi sunt început
Început și sfârșit sau doar un nou prag spre o nemurire mai mare
Mai mare nemurire ce ciudat sunã atunci când nu poți stãpâni timpul
Timpul simțit de fiecare lacrimã înecatã în sare și nisipul deșertului
Deșertului care a preferat sã se așeze peste timp nu peste noi
Nu peste noi va trece clipa azi doar ne naștem încet
Încet prindem a gânguri împreunã o luminã
O luminã spre soare se-nalțã zbor frânt
Zbor frânt cade-n petale se urcã
Se urcã spre tine zâmbește
Zâmbește spre noi
Noi doar noi\"

Cu drag,
Daniel