Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

târâișul sfântului

a doua scrisoare către Ceverdara

1 min lectură·
Mediu
dinspre tine nici un gând nici o veste
colind
pe genunchi înainte de vreme pustiu

pe aici au rămas biserici fără icoane se fac
astăzi albind
le-a sfâșiat începutul de iarnă nu știu
de ce au dispărut slujbele de ce megafoanele tac
de ce în piețe fiecare drac
e uns cu alifii și cu mir

de ce pe mașinile negre de astăzi e scris
cel mai bogat dintre pământeni va fi cel mai iubit din cimitir

blocurile au zdrențe autocolante
ștampile pe geam
în cutiile milei
oamenii se predau mor încet
de rușine

totuși e bine
sfinții se vor târî printre noi de pe ziduri
unii cu lipiciul pe buze în somn
alții cu dinți ascuțiți împlinind profeția
nu-i greu
să mănânce și să bea apă
rece sau nu

e liniștit Dumnezeu
până la el rien ne va plus

nu mai scapă
nimic în afară
despre tine nici o veste bună sau proastă
nu am
tras podul din largul de coastă

la mine e noapte și ceața e clară
pe insula ta am auzit că-i zi și înfloresc liliecii
pe/’n insula mea numai zboară
0104643
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
184
Citire
1 min
Versuri
33
Actualizat

Cum sa citezi

Daniel Bratu. “târâișul sfântului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-bratu/poezie/1812642/taraisul-sfantului

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Ar fi multe de spus, dar din punctul meu de vedere e un poet foarte bun.
Cred ca e cel ami bun text citit pe ziua de azi.

blocurile au zdrențe autocolante
ștampile pe geam
în cutiile milei
oamenii se predau mor încet
de rușine

Si finalul.
De fapt tot textul are un ritm foarte bun, dureros si patetic(in sensul pozitiv) pe alocuri.
Nu ma pricep la comentarii, las semne foarte rar si numai acolo unde cred eu ca se merita.
Aici se merita din plin, in opinia mea.
0
@sanda-nicucieSNsanda nicucie
Bratu,

Desi nu obisnuiesc sa fac comentarii, pentru simplul motiv ca ma consider unul din cei mai buni poeti de pe majoritatea site-urilor literare existente, azi nu ma pot abtine sa nu spun - un text bun, scris de un autor si mai bun, dureros si patetic (dar numai pe alocuri), cum bine se exprima colegul nostru, pal.
retin ultima strofa si asta numai pe motiv ca, imi plac zburatoarele.
drag,
0
@daniel-bratuDBDaniel Bratu
mulțumesc, Emilian
cred că aici balanța e înclinată și spre cinism - cumva post/alegeri,

onorat

P.S. cred că acel \"poet\", din primul rând al comentariului tău, este, de fapt \"poem\",
neatins de aripa generalității
0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Yap, scuzele de rigoare. Era vorba de poem :), evident
0
@daniel-bratuDBDaniel Bratu
mulțam lămuririi - mă oarecum neliniștisem
0
@daniel-bratuDBDaniel Bratu
Nicucie,
comentariul tău și-a făcut loc mai târziu, probabil, din această cauză nu l-am observat,
a urmat, cred, legea nescrisă că părerea unuia dintre cei mai buni poeți care ești de pe siturile existente trebuie să intre în scenă (pagină) o vreme mai târziu, ca o apariție de gală,
în privința zburătoarelor, constat cu bucurie că avem cel puțin o pasiune comună :),
mulțumesc infinit comentariului tău,
același
0
@liviu-nanuLNLiviu Nanu
Îmi place poemul și îmi place forma pe care i-ai dat-o. Jonglezi cu talent cu versurile, poemul curge firesc, are rimă atent, cu precizie și inspirat aleasă, ritm intern. Toate acestea scot mesajul la lumină, cititorul pleacă din el gînditor și emoționat. Mă rog, doar cei mai sensibili...
Am remarcat:
- strofa a doua
- \"în cutiile milei
oamenii se predau mor încet
de rușine\"
- finalul (deși forma aleasă de tine \"pe/’n\" e discutabilă)
0
@daniel-bratuDBDaniel Bratu
mulțumesc, Liviu
textul e scris destul de repede, n-am prea avut timp de ales - nici cuvinte, nici ritm, rime - versurile s-au așezat aproape singure - ideea (zona centrală, cea remarcată și de tine) mi se tot învârtea în cutia (u)craniană de vreo săptămână, așa că a fost ușor de trecut pe \"foaie\",
finalul - da, ai dreptate - am mizat prea mult pe calambur, pe vizual, aș fi putut sprijini altfel ideea, mă gândesc deja la o modificare
0
Distincție acordată
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc
Poemul acesta e caracteristic autorului, pe mine mă surprinde uneori că texte atât de bune stau undeva uitate, dar nu cred că acesta ar fi până la urmă realizarea poetului ca să fie recomandat de cineva, ci faptul că el se recomandă singur.

Primele trei versuri pot forma singure un poem, citești primul vers și te aștepti să mai spună ceva, dar brusc: colind și al treilea vers parcă e o stea căzătoare. Poemul are trmiteri directe, apoi interesant mi se pare versul scris italic, o inventie metaforică a autorului care te face să zâmbești.

Problema dracilor am sesizat-o și eu, fiindcă chiar în ziua marelui eveniment umpluseră bisericile, neștiind ,,canoanele,, credeau că sunt la tribună și doreau să fie văzuți cât sunt ei de religioși, au venit să-și țină lumânarea, la unii a fost ca o predestinare, foarte bine punctat:
totuși e bine
sfinții se vor târî printre noi de pe ziduri
unii cu lipiciul pe buze în somn
alții cu dinți ascuțiți împlinind profeția
nu-i greu
să mănânce și să bea apă
rece sau nu
0
@daniel-bratuDBDaniel Bratu
da, am mai scris în stilul ăsta, ușor împiedicat, ca într-o încercare de trezire din \"rimofilie\" (boală grea, melodia versului clasic ce-o am, și rușinoasă astăzi, pe-aici)
și ai dreptate, Maria, mă cunoști - nu recomandările mă interesează și nici vitrinele,
primele versuri - preambul, ca un \"intro\" de ghitara,
ultima parte - un fel de \"piesa-i gata, trag oblonul\", din Cântecul bufonului
și da, ideea de plecare este legată de tristul joc electoral

mulțumesc,
comentariului și luminației tale, candelă-n ierni
0