?așa i-uN

Daca zici tu, asa o fi, daniele. :)Frumos imbini tu jocul de cuvinte... Si titlul, la inceput nu l-am inteles, pana cand l-am citit invers.
Toate versurile sunt faine, dar mi-au placut mai mult cele in care ai disecat cuvintele si dandu-le un alt inteles, de sine statator. amintesc aici : cetii/ ce ti-i; luna / de-a lun a; ora /or\'a etc. Si cum ai joc de cuvinte in toate versurile, asta inseamna ca-mi place toata poema ta.

,,de flori albe ca lingura ceții
puneam caii sã freamãte cald
prin columna fântânii ce ți-i
aromitã de voci care scald``...frumos cum spui tu de florile albe ca lingura cetii

Daniel Bratu ai scris un text pe care Freud ar fi predat studentilor un semestru despre libido. \"vierme\", \"cornul omizii de prun\", \"columna fântânii\", \"dragonul bãlos fecundar\", \"vârful de pix\", \"sãgețile\" etc. De fapt cred ca in adancime titlul scris in oglinda sau realitatea privita prin \"lupa\" unde obiectele devin mai mari imi da senzatia ca te simti cam nesigur pe tine.Poetic desigur :)
Poezie lunga scrisa cu rima in care nu spui de fapt mai nimic. Ramane doar placerea ta de a scrie si cu asta nu am nimic.

Ma aflu la granita dintre parerile celor de mai sus, in sensul ca mi-au placut foarte mult versurile scrie \'italic\', si aproape deloc versurile scrise normal. Mi se pare ca sunt discursive, jocul de cuvinte de care amintea Bogdan, este, de fapt, un joc de litere fara noima, iar faptul ca incepi ultimul vers al fiecarei strofe inca din finalul celei de a treia, fragmenteaza si ingreuneaza citirea. De parca as sari peste un hop, la fiecare de sfarsit de vers III. Dar sar cu ceva mai mult curaj peste hopul asta in strofele \'inclinate\', care sunt intrebari retorice exprimate prin metafore de o profunzime deosebita. Asa ca nu, nu este un text bun doar pentru orele de psihanaliza (simbolistica mai sus exemplificata de catre Igor nu mi se pare relevanta ca simbolistica sexuala). Insa eu, in locul tau, as sterge toate strofele scrise normal. Stiu, stiu, sunt cam drastica in masuri, alegerea este a ta, eu imi dau numai cu parerea, ca de-aia am cont pe site, sa ma bag in seama!
Interesant titlul. Chiar interesant. Oare ce o avea Freud de zis despre asta? Oglindire narcisista in cel/cea de langa? Sau, cu adevarat nesiguranta si senzatia de platitudine?

Bogdan, multumesc, nu sunt jocuri de cuvinte neaparat, e un anumit gen de prozodie, ceva mai indrazneata, care pastreaza si ideea si melodia. Incerc, tot incerc, schimb, curat, renovez, din forma in forma. Sentimentele si ideea raman. Ma bucur mult ca ti-a placut.

Loredana, multumesc, imaginile vin singure, le-aduna patima, le-aduna ceata, nu stiu, dorul de primavara, poate mai mult de-atat...

Igor, multumesc, ai tu ce ai cu sexualitatea asta, iti tradeaza anumite obsesii, de cate ori ai comentat, tu numai asta poti sa vezi in poezie. Mai schimba si tu facultatea, profesorul (Bebe?). Uite, iti dau cateva elemente ajutatoare la textul de fata:
omida - prejudecata referitoare la starea larvara, duh rau, uratenie, in mitologia indiana - simbolul transmigratiei, trecerea de pe o frunza pe alta, simbolul devenirii
prunul - simbol atat al primaverii (in Orientul Extrem) cat si al iernii (infloreste la sfarsitul iernii); floarea de prun este si un simbol al nemuririi si are, intr-adevar si o semnificatie erotica (la amerindieni)
Fantana - poate fi a vietii, a nemuririi, a tineretii vesnice (cea asezata la poalele prunului) - mai ales prin improspatarea apelor), a tamaduirii, a purificarii, a cunoasterii
viermele - simbol al vietii, al renasterii din putreziciune, dar si un aspect distrugator al libidoului; intr-o suma de simboluri, viermele apare ca o tranzitie de la pamant la lumina, de la moarte la viata. Tot viermele reprezinta si un intrus care prevesteste un dezastru (ma mir cum de n-ai prins si semnificatia asta).
Dar deja ti-am scris prea mult, se vede ca esti pus numai pe \"desucheli\" de scamator - cum erau piticii regilor, mai citeste si singur si altceva decat Sandra Brown si mai uita-te si la alte programe, nu numai la cele porno.
Cat despre putinta mea poetica are cine sa se pronunte. Tu nu te-ai indoit niciodata, de nimic? Dubito - iti spune ceva cuvantul asta?

Catalina, multumesc, mie imi place toata poezia, ma reprezinta de la un capat la altul. Nu sterg strofele scrise normal si nu numai pentru ca ador normalitatea :). Sunt acolo o sumedenie de simboluri in vartej, rimele nu sunt simple jocuri de cuvinte, metoda asta a fragmentarii versurilor n-am inventat-o eu, cam asa se scrie cu melodie acum. Depinde ce melodii stii sa asculti, insa, depinde de mai multe. Pe care le are fiecare in suflet si pe care e greu sa le diseci pana la capat. Cine intelege, intelege, cine nu, multumesc de trecere. Poate ca ai dretate, insa, pe undeva e si narcisism, dar semnul intrebarii nu l-am pus. Exista si varianta negatiei si a oglindirii in altcineva.

Vai de mine Daniel Bratu cate simboluri in poezia ta luate de prin mitologii (sau poate dictionare de mitologie) atat de diverse incat curentul New Age e doar un fratior mai mic pentru tine. Ma intreb de ce trebuia sa amesteci atatea simboluri ca sa spui un adevar simplu. Scriu cu rima si imi place asta.
Nu crezi insa ca si varianta mea de interpretare e cat se poate de indreptatita? Si asta zice si Freud. Ca tu disimulezi sub simbolurile acestea segmente din inconstient care nu sunt acceptate de constiinta in alte straie din cauza barierelor morale. Si asta ar trebui sa te puna pe ganduri caci intrevad si o groaza de aspecte ale unui feminin refulat. Tu poti sa scrii despre albine pe papadii dar de fapt te gandesti la copulatie. Poti zice fantana dar te vei gandi iremediabil la stii tu ce. Nu ca ar fi ceva rau :) Accepta si partea aceasta a ta si nu mai fi atat de suparat. Nu sunt aici pentru a supara pe cineva. Imi spun si eu parerea si atata tot.

Igor, vaicaret cum esti (\"vai vai vai\" - ca tzatza in piata de maturi), ai pierdut esentialul. Si anume sa-mi multumesti pentru ca ti-am dat posibilitatea sa vezi si altceva sub acest text, in afara posibilitatilor tale, destul de limitate, de interpretare. Fiecare scoate pe gusa, de fapt, oglinda a ceea ce a inghitit, material sau spiritual. Iar tu cam asta ai reusit, pana acum, am impresia: \"o groaza de aspecte ale unui feminin refulat. Tu poti sa scrii despre albine pe papadii dar de fapt te gandesti la copulatie. Poti zice fantana dar te vei gandi iremediabil la stii tu ce.\"
Pot numai sa te rog ceva. Du-ti obsesiile in alta parte, iar defularile sufla-le intr-o sticla. Obligatoriu, cu dop, sa nu otravesti comunitatea.

P.S.
1.Scuze pentru abuzul dictionaresc. E Villarreal (ai grija, macar la numele proprii).
2. Sa te substitui lui Freud (vezi titlul) e deja semn de oarece dereglare si nu doar simbolica

Dom\'le, da\' ce teren de lupta pentru cocosi deveni subsolul acestei frumoase poezii, daaa, pacat. Igor asta are reactii de iubit parasit si care da brusc de noul pretendent :)))dar sigur nu-i asa, ca daca te uiti mai bine pe unde trece, se pare ca l-au parasit toate femeile lumii si acum isi arunca frustrarile peste tot pe unde trece, daca mai dau de el, o sa-i recomand un psiholog bun, ca tot sufera dupa Freud, despre poezie, repet, mi se pare de o muzicalitate si sensibilitate deosebite, (dar poate de vina e slabiciunea mea pentru poezia cu ritm si rima), abunda de imagini incantatoare:

\"de flori albe ca lingura ceții
puneam caii sã freamãte cald
prin columna fântânii ce ți-i
aromitã de voci care scald\"

cu apreciere si drag,
Carmen

chiar daca unii confunda site-ul acesta cu spatiul desfasurator al unor idile, -si eu am mai spus-, legand cuvantul de istoriile autorului, e suficient sa existe un singur cititor care sa te citeasca cum trebuie. in cazul de fata, tu daniel ai mai mult decat un cititor. poemul tau e un melanj intre glasul ratiunii si al talentului de creator de cuvinte, si acum tu cu tine dialoghezi, cantarind parti ale propriei tale esente: notiunea de sapator al adancurilor din fantani, si inaltarea din har, ce survoleaza gradina..
cu siguranta nici una din aceste doua insusiri nu e de lepadat. cat despre tine, autorul, tu esti intr-o balanta exact la jumatatea drumului intre tine si tine. ca apoi mai exista si zodia fecioarei care iti da imboldul ca sa scrii, asta sa nu-l necajeasca pe igor. oricare ar fi si celelalte variante de inspiratie atunci cand un poet descopera sau reinventeaza cuvinte, tot la frumoasa frumoaselor ajunge un poet.
m-a atins poemul tau, Daniel Bratu..

Carmen, multumesc, terenul nu era pregatit, asa e, cocosii(cu masele de arginti) sunt emblematici insa pentru orgoliu (mea culpa), dar si anunta rasaritul soarelui (cu dinti auriti). Igor nu e un caz izolat, ca el sunt multi altii, care isi manifesta astfel, falos-virtual, anumite handicapuri, cu gandul ascuns al notorietatii. Ignorarea lor (asa cum ar trebui sa se faca si cu pustii care dau anunturi false despre bombe, pentru aparitia televizata) este cea mai buna metoda, pe care eu o uit mereu.
Am scris poezii mult mai apreciate (in comentarii), la care nu tin nici pe jumatate cat am textul asta lipit de mine. Simt ca e o poezie buna, chiar imi vine sa strig asta. Imi pare bine ca ai strigat tu, ca eu sunt cam ragusit dupa ce am tipat moralizator la un derbedeu in pantaloni scurti, care facea pipi in lift (si cred ca daca facea in lift pipi, face si in pat, la fel, si daca face in pat inseamna ca inca mai doarme cu mama lui, si daca doarme cu mama lui, hm, ia sa ma uit ce zice Freud de chestia asta...).
Da, e vorba si de iubire si de muzica, intrebari, nevoia de aplauze, nesiguranta. Strofa de care amintesti a mai fost apreciata si intr-un comentariu anterior. Cred ca o voi scrie cu aldine. Sau sa le scriu pe celelalte asa? :)

Dana, multumesc, poezia a plecat dintr-un strigat, o intrebare la care numai un singur raspuns putea declansa \"inaltarea din har\". El a venit, ca o oglinda, favorabil, insa numai de la cineva apropiat cat transfuzia identificarii, ceea ce a sortit raspunsului transformarea in tinta acelorasi intrebari (oglinda in oglinda in oglinda...). De aici poezia, ca o multiplicare a rugii, a rugurilor, a confirmarii.

Mulțumesc pentru tot, dragă Daniel. Cu drag,

Liviu, multumesc si eu pentru acest comentariu, textul meu iti multumeste si el, inca nedumerit, comentariul meu iti multumeste fara nici o retinere, ca stie el de ce atata multumire, multumirea mea iti multumeste ca mi-ai multumit, tot iti multumeste de asemenea...
Hei, unde ati ascuns Oscaru` ala? :)