oare când ne vom părăsi casele săpate adânc în munte
legate doar prin scări suspendate
oare când vom coborî
să ne ținem de mână
în cercuri largi din ce în ce mai largi
respirând cu toții în același
O bucătărie însorită, aerisită până la fiori de frig, cu un dulap alb ale cărui sertare nu se închid nici moarte, o sa ne povestească ea de ce. Casa plină până în tavan de cutii de carton și lădițe
așteptam să treacă lehamitea de după
ritualul de dimineață
pat jos bucătărie ibric computer
no unread messages
câteva zeci de insemnări insomniace
știri pe flux
bleah
duș dinți față păr
haine
Iubirea de aproapele si cei doi proletari ai sexului.
Sau o noua interpretare a poruncii ‚iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti’. Intai ca nu a fost atat de porcoasa pe cat ma asteptam desi se pare
orice călătorie trebuie începută din burta nopții stelele își fac toaleta în șinele de cale ferată
printre umbre prelungi de câini îi strig pe nume nu mă întreba cum de îi știu
botul umed
prima zăpadă
peste târzii trandafiri-
purificare
________________________
În ianuarie a căzut prima zăpadă, vă mai aduceți aminte? Era într-o sâmbătă. Știu doar că m-am îmbrăcat repede, mi-am luat
zid rece dusmanos
dupa frunte acum mainile pipaie oarbe
repere
ca dupa o betie
o supradoza de viata
am din nou maini si picioare
si ochi
undeva inima bate si ea
orasul asta te fura
de
O seară care se hotărăște cu greu să alunece mai departe. Soarele nu se lasă dus din căușul unui nor. Învăluit în lumina leneșă, orașul uită parcă să îndrume umbrele spre casele lor. În câteva ore,
-Tu te trezesti devreme sa iti traiesti diminetile. Iti inmoi buzele in aroma amaruie a rasaritului si asculti tacerile. Tacerile din noi. Gandurile-s moi si plutesc incet, ai putea sa le atingi cu
Poveste
Deschise incet ochii. Deasupra cer albastru, nesfarsit.Inca simtea pamantul rece sub ea, dar adancimea albastra o fascina… Uite, daca inceta un moment sa gandeasca putea deveni ea insasi
Rasfoiesc iar desenele . Ma fascineaza si ma ingrozesc in acelasi timp.
Colile sunt vechi, rupte dintr-un bloc de desen scolar. Nu ar fi putut minti, erau intr-adevar facute cu multi ani in urma
candva eram tacerea
si piatra
si chemarea muta
si cantecul innabusit sub ziduri incepute
istoria se scria in afara mea
doar pasii strainilor se auzeau deasupra
si vantul pustiului
bantuind
Destinatar
In fiecare dimineata postasul imi lasa acelasi plic alb, simplu, adresa mea e scrisa mic si ingrijit. Doar numele expeditorului imi e necunoscut. E a treia scrisoare pe care o primesc.
hai să ne urcăm în primul tren
să ne agățăm din mers
mi-aș tăia mâinile dacă aș ști că în felul acesta s-ar rupe
firele argintii cu care suntem legați de interfața asta numită realitate
și am
de la fereastra mea
mi-e cerul si mai aproape
intind mana si aprind toate stelele in noapte.
stii,
candva pe strada aceasta erau felinare
ne ajutau sa ne regasim drumul spre casa, dupa stele ne
-De ce alegem să fim piatră si nu apă?
-Pentru licărul în nopțile cu lună, patina zacerii, adâncul...
-Pești roșii înoată pe cerul răsturnat…
-De ce adâncimea cearcanelor? Într-o zi de vară am să te
Incet, mana maiastra-cu-degete-prelungite-arcus atinge vioara, o mangaie tandru si intens ca pe o amanta abia regasita
cu sete
cu foame
cu disperare
cu lacrimi inchise in pumn.
Vibreaza
am făcut exact ce m-ați sfătuit cu toții
mi-am luat micul dejun
am înghițit cuminte oul ceaiul
am curățat mizeria de după weekend
ba îmi fac chiar și gimnastica de dimineața
priviți cum dau
Lumina diminetii se strecoara in camera.Ca o mama grijulie, cu pasi innabusiti sa nu il trezeasca din somnul fragil si atat de agitat Ca o femeie indragostita sarutandu-i pleoapele, trecand apoi
merg pe stradă și scriu poezii in minte
năvalesc peste mine nechemate necautate
le păstrez in buzunare mototolite
mai tarziu tapetez peretii camerei cu ele
noaptea pe ascuns ma apuc sa desir fir
Cand se trezeste dimineata, femeia iubita trebuie sa isi scuture inima, asa ca pe o perna la fereastra, sa isi indrepte obrazul , sa mai poarte urma sarutarilor celor cuminti din noapte, doar
stire de ziar:
un inger s-a aruncat de pe un zgarie nori
o alta incercare ratata
in cadere si-a prins repetat
un colt de aripa
in strigatul mut
al spectatorilor
\"nu-i nimic\" isi spuse
Înainte de a citi, cer puțină îngăduință. În ultimul timp, mi se nasc versurile în engleză, nu e snobism și nici experimentalism, cam tot ce citesc acum e în această limbă, asta poate fi o