Orfan al morții

cam de groaza poezia ta, am mai citit si alte texte imi place cum scrii. poate ar trebui sa gasesti o usa deschisa spre o camaruta de optimism.
am retinut
\"Mă biciuiesc des cu suspine\"
este o idee plina care da forta textului
poate te-ai cam pierdut la final.
imi pare insa rau ca nu prea vad poezie de calitate pe site, cred ca ai merita cel putin o steluta.
dar... zeii nu se stie ce si cum vor!

Acordarea stelutelor e pur subiectiva..iti multumesc mult. Orice cititor pentru mine e o stea mult mai puternica, iar orice parere si orice sfat e de o suta de ori mai important.
Exista si poezie de calitate pe site, dar, intr-adevar sunt multi care scriu doar de dragul de a scrie si care nu accepta sa i se spuna nimic.

Cat despre optimism..te referi probabil la optimismul din text. In realitate...ok, nu sunt optimista, dar nici pesimista..sa zicem ca ma aflu undeva la mijloc. Si nu sunt morbida..si nici satanista, cum m-au intrebat multi.

Multumesc mult, te mai astept.

Este o fercire trecerea ta pe aici si ma incanta nespus faptul ca ti-a placut ceea ce ai citit.
Am scris poemul acesta... acum cateva zile...intr-o suflare, dupa ce mai scrisesem alte doua care nu mi-au placut. Si de atunci l-am modificat de vreo doua ori.
Suferinta multa..poate ca e si stresul de vina.:)

Multumesc mult.

Sunt un orfan al morții
Pe care o doresc în disperare
Garnisită cu foi de pelin.

O poezie frumoasa, din punctul meu de vedere, pe placul meu, cu imagini foarte puternice gen \"primavara neagra\", \"munte cu ochi\", de unde putem sa extragem gramezi de sensuri.. important este ceea ce a simtit Dana ..

ionut.

Superb.Eu sunt unul din cersetorii care sta pe munte,asteptand ca primavara sa se faca neagra si ,nu in ultimul rand,unul care asteapta sa garniseasca ideea de pelin cu trufele Mortii,sau,daca Dumnezeu e intr-o zi buna,cu fructele confiate ale primei tinereti. multumesc,Dan-viatasiatat

Ionuuuuuuuuț, ce mai faci tu? Îți mulțumesc de semn..te-ai încăpățânat să lași aici comentariu. E ok. Mă bucur că îți place. Și mie îmi place cum scrii tu. O să spună ăștia că ne felicităm reciproc.:)
Dan, comentariul este..așadar l-am citit și îți mulțumesc atât de citire, cât și de înțelegere. Mă bucură mult faptul că ți-a plăcut.
Te mai aștept.

Danuta, hai sa-ti dau o sugestie pe care sa o tii bine minte, pentru ca vad ca nimeni nu remarca, pentru ca nu prea se pricepe, nici macar instelatoarea Camelia Petre, cu ocazia asta poate retine si ea. Ai pronume relative din abundenta care nu-si gasesc locul si suna si urat la ureche. Iti dau exemplu: de care, căci, ci, ce, pe care. Asta una la mana, un alt neajuns evident este: in timp ce, pana cand. Toate acestea distrug esteticul, poezia inseamna limbaj concentrat. Sa stii ca ai niste imagini bune si este pacat sa le transpui in acest fel, mult mai apropiat de proza ca stil.

O sa tin seama de sfat..este unul bun. Este evident de ce folosesc astfel de cuvinte..imi place sa scriu proza, dar lipsa de timp ma obliga acum la poezie.

Multumesc mult.

Dana, in trecut, in comentarii invariabil ti-am sarit la carotida. Se poate sa fi nimerit texte slabe. Aici gasesc o poezie pesimista, intr-adevar, dar imi plac imaginile si pari mai sincera decat in alte texte.

\"Stric hârtii aiurea cu măzgălelile mele ipocrite
Și nimeni nu mă pedepsește.\" - asta m-a facut sa-ti las comentariul

As renunta la ultimul vers, mi se pare redundant. Plus, fura impactul sfarsitului.

Crina,
nu ma deranjeaza sa \"imi sari la carotida\", serios.
Cat despre ultimul vers..si eu stau in cumpana..sa il scot sa nu il scot. initial el nu exista, dar m-am gandit sa nu fie prea trunchiat textul...
cat despre mazgalelile mele ipocrite..poate chiar am dreptate, nu?:)

Multzam mult.